Ce face pornirea stea-triunghi
La pornire, înfășurările motorului se leagă în stea: fiecare primește tensiunea de fază, 400/√3 = 231 V în loc de 400 V. Curentul absorbit din rețea scade de trei ori față de pornirea directă — de la 6–8 ori curentul nominal la 2–2,7 ori. După câteva secunde, când motorul s-a apropiat de turația nominală, se comută în triunghi și motorul primește tensiunea întreagă.
Prețul plătit: în stea și cuplul de pornire scade tot la o treime. De aceea schema merge la pompe centrifuge, ventilatoare și la orice sarcină care pornește ușor, și nu merge acolo unde motorul trebuie să pornească în sarcină.
De ce aparatele sunt mai mici decât la pornirea directă
Este partea care îi surprinde pe mulți. În regim normal, motorul lucrează în triunghi, iar cele trei contactoare stau pe laturile triunghiului, nu pe linie. Prin fiecare trece curentul dintr-o înfășurare, nu cel din rețea:
I_fază = I_linie / √3 = 0,58 · I_linie (contactorul de rețea și cel de triunghi)
I_stea = I_linie / 3 = 0,33 · I_linie (contactorul de stea)
Un motor de 30 kW trage 55 A din rețea. La pornire directă îți trebuie un contactor de 55 A. La stea-triunghi: două contactoare de 32 A și unul de 18 A. Aparate mai mici, trei în loc de unul — de aceea stea-triunghi devine interesantă ca preț abia de pe la 15–20 kW în sus, unde diferența de gabarit contează.
Reglajul releului termic — greșeala cea mai frecventă
Releul termic se montează pe o latură a triunghiului, între contactorul de rețea și cel de triunghi, deci vede curentul de fază. Se reglează pe 0,58 din curentul de pe plăcuță, nu pe curentul de linie. La motorul de 30 kW cu 55 A pe plăcuță, releul se pune pe 32 A.
Reglat pe 55 A, ar fi cu 73% prea sus: motorul s-ar putea încărca mult peste limită fără ca nimic să declanșeze. Dacă preferi să pui releul pe linie, înaintea ramificării, atunci îl reglezi pe curentul întreg — dar îți trebuie un releu mai mare și pierzi o parte din avantajul schemei.
Interblocarea, cablajul și temporizarea
Contactorul de stea și cel de triunghi nu au voie să fie închise în același timp — ar scurtcircuita fazele între ele. Între ele se pune interblocare electrică (prin contacte auxiliare normal închise) și interblocare mecanică (o piesă care nu lasă ambele armături să cadă). Nu este opțională.
Comutarea o face releul de temporizare, cu doi timpi: durata stelei (de obicei 3–10 s, până motorul se apropie de turația nominală) și pauza dintre deschiderea stelei și închiderea triunghiului (50–100 ms, ca să se stingă arcul). Releul stă în circuitul de comandă, deci poate fi de altă marcă decât contactoarele — și de obicei chiar este.
Tabelul de dimensionare
Valorile sunt pentru 400 V, 50 Hz, coordonare de tip 2 și un curent de scurtcircuit presupus de 50 kA. Coloana „prin contactoare" este curentul de fază, cel după care se aleg contactorul de rețea și cel de triunghi.
| Putere motor |
Curent de linie |
Prin contactoare |
Prin cel de stea |
Fuzibil gG |
Conductor principal |
Spre înfășurări |
| 5,5 kW |
11,3 A |
7 A |
4 A |
16 A |
2,5 mm² |
1,5 mm² |
| 7,5 kW |
15,2 A |
9 A |
5 A |
16 A |
4 mm² |
1,5 mm² |
| 11 kW |
21,7 A |
13 A |
7 A |
25 A |
6 mm² |
2,5 mm² |
| 12,5 kW |
25 A |
15 A |
8 A |
32 A |
10 mm² |
2,5 mm² |
| 15 kW |
29,3 A |
17 A |
10 A |
32 A |
10 mm² |
4 mm² |
| 18,5 kW |
36 A |
21 A |
12 A |
40 A |
16 mm² |
6 mm² |
| 22 kW |
41 A |
24 A |
14 A |
50 A |
16 mm² |
6 mm² |
| 30 kW |
55 A |
32 A |
18 A |
63 A |
25 mm² |
10 mm² |
| 37 kW |
68 A |
39 A |
22 A |
80 A |
35 mm² |
16 mm² |
| 45 kW |
81 A |
47 A |
27 A |
100 A |
35 mm² |
16 mm² |
| 55 kW |
99 A |
57 A |
33 A |
125 A |
50 mm² |
25 mm² |
| 65 kW |
116 A |
67 A |
38 A |
160 A |
70 mm² |
35 mm² |
| 75 kW |
134 A |
78 A |
44 A |
160 A |
70 mm² |
35 mm² |
| 90 kW |
161 A |
93 A |
53 A |
200 A |
bară 43,2 mm² |
bară 43,2 mm² |
| 110 kW |
196 A |
114 A |
65 A |
200 A |
bară 64,8 mm² |
bară 43,2 mm² |
| 132 kW |
231 A |
134 A |
76 A |
250 A |
bară 76 mm² |
bară 43,2 mm² |
| 160 kW |
279 A |
162 A |
92 A |
315 A |
bară 76 mm² |
bară 51 mm² |
| 200 kW |
349 A |
202 A |
115 A |
315 A |
bară 128 mm² |
bară 76 mm² |
| 250 kW |
437 A |
253 A |
144 A |
315 A |
bară 128 mm² |
bară 76 mm² |
Întrebări frecvente
De ce la stea-triunghi contactoarele sunt mai mici decât la pornirea directă?
Pentru că nu mai stau pe linie, ci pe laturile triunghiului. În regim normal înfășurările motorului sunt legate în triunghi, iar fiecare contactor duce curentul dintr-o fază a înfășurării, nu pe cel din rețea — adică de √3 ori mai puțin, 0,58 din curentul de linie. Un motor de 30 kW trage 55 A din rețea, dar prin contactorul de rețea și prin cel de triunghi trec doar 32 A. Contactorul de stea duce și mai puțin, o treime din curentul de linie, pentru că el doar leagă cele trei capete între ele la pornire. De aceea un demaror stea-triunghi se face cu aparate de gabarit mai mic decât unul direct pentru același motor — și de aceea e important să nu le supradimensionezi „ca să fie sigur": plătești de două ori.
Pe ce curent se reglează releul termic?
Pe 0,58 din curentul de pe plăcuța motorului, nu pe curentul de linie. Releul termic se montează pe o latură a triunghiului, între contactorul de rețea și cel de triunghi, deci vede exact curentul de fază. Reglat pe curentul de linie ar fi cu 73% prea sus și ar lăsa motorul să se încălzească mult peste limită înainte să declanșeze — este greșeala cea mai frecventă la demaroarele stea-triunghi. Pentru un motor de 30 kW cu 55 A pe plăcuță, releul se reglează pe 32 A. Există și montajul cu releul pe linie, înaintea ramificării, unde se reglează pe curentul întreg — dar atunci îți trebuie un releu mai mare și pierzi din avantajul schemei.
Cât timp trebuie să stea motorul în stea?
Atât cât îi trebuie să ajungă aproape de turația nominală — de regulă între 3 și 10 secunde la pompe și ventilatoare, mai mult la sarcini cu inerție mare (compresoare cu piston, mori, centrifuge). Timpul se reglează pe releul de temporizare și se verifică în funcțiune: dacă motorul mai accelerează când se face comutarea, timpul e prea scurt și șocul de curent la trecerea în triunghi este aproape cât la o pornire directă, adică pierzi tot avantajul. Dacă e prea lung, motorul stă degeaba în stea, unde dezvoltă doar o treime din cuplu, și se încălzește. Releele bune au și un al doilea timp reglabil, pauza dintre deschiderea stelei și închiderea triunghiului — de obicei 50–100 ms, ca să nu existe scurtcircuit între faze.
Ce motor se poate porni în stea-triunghi?
Numai unul care are toate cele șase capete ale înfășurărilor scoase la cutia de borne și care, în funcționare normală, lucrează în triunghi la tensiunea rețelei. Pe plăcuță trebuie să scrie 400/690 V (sau Δ400 V): asta înseamnă că înfășurarea suportă 400 V între capete, deci în triunghi la 400 V este corect alimentată. Un motor 230/400 V legat în stea la 400 V nu se poate porni așa — el este deja în stea în regim normal. Și mai e o condiție care ține de sarcină: în stea motorul dă doar o treime din cuplul de pornire, deci sarcina trebuie să poată fi accelerată cu atât. La pompe centrifuge și ventilatoare merge; la un compresor care pornește în sarcină, de multe ori nu.
Cât scade curentul de pornire față de pornirea directă?
La o treime. În stea, fiecare înfășurare primește tensiunea de fază, adică 400/√3 = 231 V în loc de 400 V, iar curentul absorbit din rețea scade de trei ori. Dacă pornirea directă ar trage de 6–8 ori curentul nominal, în stea se trage de 2–2,7 ori. Exact de asta operatorul de distribuție cere stea-triunghi (sau softstarter) peste o anumită putere: șocul în rețea și căderea de tensiune devin acceptabile. Prețul plătit este că și cuplul de pornire scade tot la o treime.
De ce îmi trebuie trei contactoare și nu două?
Pentru că trebuie să poți face trei lucruri separat: să legi motorul la rețea (contactorul de rețea), să scurtcircuitezi cele trei capete între ele pentru conexiunea în stea (contactorul de stea) și să închizi triunghiul pentru regimul normal (contactorul de triunghi). Contactorul de stea și cel de triunghi nu au voie să fie închise în același timp — ar scurtcircuita fazele între ele — de aceea între ele se pune obligatoriu interblocare, atât electrică (prin contacte auxiliare), cât și mecanică.
De ce fuzibilul e mai mic decât la pornirea directă?
Pentru că șocul de curent la pornire este de trei ori mai mic, iar fuzibilul nu mai trebuie să-l suporte. La un motor de 30 kW, pornirea directă cere 100 A, iar stea-triunghi doar 63 A. Configuratorul îți dă valoarea corectă în amperi; soclul și fuzibilul propriu-zis nu intră în coș de aici, pentru că tipul soclului depinde de tabloul pe care îl ai.
Releul de temporizare poate fi de altă marcă decât contactoarele?
Poate, pentru că stă în circuitul de comandă, nu în cel de forță: el doar comandă bobinele celor trei contactoare. Singurul lucru care contează este să fie un releu cu funcție stea-triunghi (cu cei doi timpi: durata stelei și pauza de comutare) și să fie pe tensiunea circuitului tău de comandă. Configuratorul îți propune însă releul aceleiași mărci cu contactoarele, acolo unde îl avem în stoc — e mai simplu la montaj și la garanție. Dacă marca aleasă nu are încă unul la noi, rândul apare fără preț și ți-l punem la ofertă.
Ce secțiune de conductor îmi trebuie?
Două secțiuni diferite, și asta surprinde pe mulți. Conductorul de la intrare până la contactorul de rețea duce curentul întreg, deci se dimensionează ca la orice plecare de motor. Dar cele șase conductoare care merg de la tablou la capetele înfășurărilor duc doar curentul de fază, 0,58 din cel de linie, deci au secțiune mai mică. La un motor de 30 kW: 25 mm² pe circuitul principal și 10 mm² spre motor. Valorile din configurator sunt pentru cablajul din tablou; conductorul care pleacă spre motor se dimensionează după curent, lungime și mod de pozare.
Configuratorul ține loc de proiect?
Nu. Dimensionarea de aici este întocmită pentru 400 V, 50 Hz, coordonare de tip 2 și un curent de scurtcircuit presupus de 50 kA, pentru un motor cu caracteristică de pornire obișnuită. Nu include cablajul dintre contactoare, interblocarea mecanică, butoanele, carcasa și circuitul de comandă. Dacă instalația ta are alt curent de scurtcircuit, porniri dese, sarcină cu inerție mare sau motor special, dimensionarea se reface de un electrician autorizat.