Am nevoie de paratrăsnet?

Cum se stabilește dacă o clădire are nevoie de paratrăsnet

În România, regula este în Normativul I7, capitolul 6. Necesitatea unei instalații de protecție împotriva trăsnetului (IPT) nu se stabilește după înălțime sau după tipul clădirii, ci printr-o evaluare de risc. Se calculează riscul de pierdere de vieți omenești și se compară cu riscul acceptabil:

dacă R1 > R_T = 10⁻⁵ pe an, sunt necesare măsuri de protecție

Riscul are două surse mari. Prima este trăsnetul care cade direct pe clădire; depinde de suprafața și de înălțimea ei, de cât de expusă este și de numărul de zile cu furtuni cu fulgere din zonă. A doua este trăsnetul care cade pe liniile electrice sau de telecomunicații care intră în clădire. La o casă obișnuită, a doua sursă e adesea mai mare decât prima.

Ce îți spune rezultatul

• Risc sub limita acceptabilă: din calcul nu rezultă necesitatea unei instalații de paratrăsnet.
• Risc peste limită, care vine pe linii: un descărcător de supratensiune (SPD) la intrarea liniilor îl aduce sub limită.
• Instalație de paratrăsnet recomandată: primești nivelul de protecție (I–IV) cu care riscul coboară sub limită și treci direct în calculatorul de materiale pentru paratrăsnet.
• Caz obligatoriu: clădirea e în lista de la art. 6.2.2.6 din I7, unde protecția la trăsnet se prevede indiferent de calcul.

Cazurile în care paratrăsnetul este obligatoriu (I7, art. 6.2.2.6)

• Sală de spectacole, cinema, sală de sport sau de întruniri, cămin cultural, cu peste 400 de locuri (lit. a).
• Spital sau sanatoriu cu peste 75 de paturi (lit. a).
• Hotel, cămin sau cazarmă cu peste 400 de paturi (lit. a).
• Școală, universitate, grădiniță sau creșă cu peste 10 săli de clasă, de joc, laboratoare sau ateliere (lit. a).
• Restaurant sau magazin cu peste 1.000 m² desfășurați, fără depozite și anexe (lit. a).
• Clădire pentru călători (gară, autogară, aerogară) cu peste 300 de călători la ora de vârf (lit. a).
• Muzeu, expoziție permanentă, monument istoric sau de arhitectură, arhivă cu documente de valoare (lit. b).
• Clădire înaltă sau foarte înaltă, inclusiv de locuit (așa cum le definesc normele de securitate la incendiu) (lit. c, d).
• Coș de fum, castel de apă, siloz, turn sau altă construcție de cel puțin 10 m și de două ori mai înaltă decât tot ce e în jur (lit. e).
• Cabană sau construcție asemănătoare, amplasată izolat, în zone cu peste 30 de zile cu furtuni cu fulgere pe an (lit. f).
• Construcție importantă pentru economia națională: producere de energie, centrală de telecomunicații, centru de calcul (lit. g).
• Construcție sau depozit deschis cu risc mare de incendiu, obiect de bază al întreprinderii sau de valoare mare, în zone cu peste 30 de zile cu furtuni cu fulgere pe an (lit. h, i).
• Construcție sau instalație tehnologică cu risc foarte mare de incendiu (categoriile BE3a, BE3b) (lit. j).
• Grajd pentru animale mari de rasă, sau pentru peste 200 de animale mari (lit. k).
• Grajd pentru peste 100 de animale mari sau depozit de furaje fibroase, în zone cu peste 30 de zile cu furtuni cu fulgere pe an (lit. k).
• Amenajare sportivă cu public, cu peste 5.000 de locuri (lit. l).

Lista completă și condițiile exacte sunt în Normativul I7.

Limitele simulatorului

Rezultatul este o recomandare informativă, nu un proiect. Simulatorul folosește relațiile și valorile tipice din I7 (anexele 6.1–6.3), cu ipoteze simplificate: clădirea e o singură zonă, liniile au 1.000 m, iar riscurile economice și cele de pierdere a serviciilor publice nu sunt evaluate. Spitalele și construcțiile cu risc de explozie cer o analiză de specialitate. Stabilirea definitivă a necesității și a nivelului de protecție o face un proiectant.

Întrebări frecvente