Cât vrei să plătești pe lună?

Cum se calculează rata și ce acoperă din ea energia produsă

Un sistem fotovoltaic nu se compară cu zero, ci cu factura pe care o plătești oricum. De aceea simulatorul pune una lângă alta două cifre care de obicei stau în locuri diferite: rata lunară a finanțării și valoarea energiei pe care sistemul o produce în luna respectivă. Diferența dintre ele este singurul număr care contează pentru tine — cât te costă efectiv instalația pe lună. Când energia produsă depășește rata, nu mai plătești nimic.

Rata lunară

Rata este o anuitate fixă: aceeași sumă în fiecare lună, pe toată perioada. Se calculează din costul lunar aplicat la sold, care este dobânda anuală împărțită la 12 plus comisionul lunar, acolo unde există. Sub pragul de 75.000 de lei se aplică dobânda standard, între 17,5% și 24% pe an în funcție de perioadă. De la prag în sus intră finanțarea de campanie, cu 7,9% pe an plus un comision lunar de 0,63%. Simulatorul alege automat varianta mai avantajoasă — nu trebuie să ceri nimic.

Finanțarea funcționează între 8.000 și 250.000 de lei. În afara intervalului simulatorul nu afișează o rată pe care nu ai putea-o obține, ci îți spune de ce.

Rate orientative, pe sume și perioade

Tabelul este generat din același calcul care dă rata în simulator, deci cifrele de aici nu pot să spună altceva decât pagina. Rândurile verzi sunt cele care intră pe finanțarea de campanie.

Cât produce un sistem fotovoltaic în România, lună de lună

Producția se calculează din puterea instalată și din randamentul lunar al României: un kilowatt instalat produce în jur de 1.198 kWh pe an, la o înclinare de 35 de grade și orientare sud. Important este însă cât de neuniform este distribuit peste an — de aceea simulatorul calculează lună cu lună, nu pe o medie anuală. O medie ar ascunde exact lucrul care contează: iarna produci puțin tocmai când consumi mult.

În iulie un sistem produce de peste patru ori cât în decembrie. Vara ai surplus pe care îl vinzi ieftin, iarna cumperi scump — și de aceea un sistem dimensionat corect nu este cel mai mare care încape pe acoperiș.

De ce energia produsă nu valorează toată la același preț

Aici stă partea pe care majoritatea calculatoarelor o sar. Panourile produc doar cât e lumină, iar energia nu așteaptă în instalație: ce nu consumi pe loc pleacă în rețea. Deci producția se împarte în două, iar cele două părți valorează foarte diferit:

• Energia care îți acoperă consumul valorează cât cea pe care nu o mai cumperi, adică prețul întreg de pe factură — în jur de 1,20 lei/kWh.
• Surplusul injectat în rețea se vinde la un preț mult mai mic — în jur de 0,42 lei/kWh, adică sub o treime.

Consecința se vede direct în bani: la o factură de 450 de lei pe lună, primul kilowatt instalat aduce în jur de 1.438 de lei pe an, iar al douăzecilea doar 503 — de aproape trei ori mai puțin, deși costă la fel. Peste consumul tău, fiecare kilowatt în plus se vinde în loc să înlocuiască. De aceea simulatorul îți cere factura: fără ea nu se poate ști unde se termină prima categorie și unde începe a doua.

Ce schimbă o baterie

O baterie nu produce energie — o mută în timp. Încarcă ziua din surplusul pe care altfel l-ai vinde ieftin și îl dă seara, când altfel ai cumpăra scump. Câștigul ei pe zi este exact diferența dintre cele două prețuri, aplicată energiei mutate:

câștig = energia scoasă din baterie × prețul la care nu mai cumperi − energia băgată în baterie × prețul la care nu mai vinzi

Două lucruri taie din cifra teoretică, și amândouă sunt în calcul. Întâi, capacitatea de pe etichetă nu e toată folosibilă: sistemul de management nu descarcă bateria până la zero, ca să nu scurteze viața celulelor, deci dintr-o baterie de 10 kWh rămân circa 9,5 kWh utilizabili. Apoi, din fiecare kilowatt-oră pus în ea se scot circa 90% — restul se pierde la cele două conversii prin invertor —, deci ajung afară circa 8,55 kWh. La prețurile implicite asta înseamnă 8,55 × 1,20 − 9,5 × 0,42 = 6,27 lei pe zi, adică în jur de 2.300 de lei pe an dacă bateria se umple și se golește în fiecare zi.

În practică nu se umple în fiecare zi. Iarna nu există destul surplus cu care să o încarci, iar dacă noaptea consumi puțin, bateria nu are ce să livreze oricât de mare ar fi. De aici vine limita: peste capacitatea care îți acoperă consumul de seară și de noapte, fiecare kilowatt-oră de baterie în plus nu mai aduce niciun leu. Simulatorul arată asta direct — valoarea pur și simplu încetează să mai crească. Pentru alegerea treptei avem și un simulator dedicat pentru baterii, care compară 5, 10, 15 și 20 kWh.

O precizare care schimbă totul: dacă ai un contract cu compensare cantitativă, în care energia injectată ți se scade kilowatt la kilowatt din cea consumată, atunci rețeaua îți ține deja loc de baterie și o baterie nu-ți mai aduce aproape nimic. Calculul de aici presupune că vinzi ieftin și cumperi scump, fără compensare.

Ce mărime de instalație ți se potrivește

Regula de dimensionare iese direct din ce scrie mai sus: până la consumul tău, fiecare kilowatt-oră produs valorează prețul întreg, pentru că înlocuiește energie pe care altfel ai cumpăra-o; peste consum, valorează prețul de vânzare, sub o treime. Deci punctul în care fiecare kilowatt instalat în plus își pierde brusc din valoare este chiar consumul tău anual. De aceea simulatorul propune un sistem a cărui producție anuală acoperă consumul anual:

kW instalați = consumul tău anual în kWh ÷ 1.198

De exemplu, la o factură de 450 de lei pe lună și un preț de 1,20 lei/kWh, consumi în jur de 4.500 kWh pe an, deci ți s-ar potrivi un sistem de aproximativ 4 kW. Este doar o propunere — o vezi în pagină imediat ce completezi factura, dar alegi mai departe ce putere vrei. Un sistem mai mare rămâne o opțiune perfect rezonabilă dacă te aștepți să-ți crească consumul, dacă pui o mașină electrică sau dacă vrei rezervă pentru o baterie.

De ce merită să completezi factura pe fiecare lună

Simulatorul acceptă o singură valoare medie, dar poți completa și cele douăsprezece luni separat — și rezultatul se schimbă. Motivul este că și consumul e sezonier, dar invers față de producție: iarna consumi mult tocmai când sistemul produce puțin, iar vara produci mult când consumi puțin. O singură medie anuală ascunde exact această nepotrivire și supraestimează câștigul.

Cât de mult contează depinde de cât de bine e dimensionat sistemul. Pe un profil real de consum, la un sistem potrivit pe consum (5 kW) o singură factură medie supraestimează valoarea anuală cu circa 10%; la unul supradimensionat (15 kW) diferența scade sub 1%, pentru că oricum aproape toată producția pleacă în rețea la prețul mic. Cu alte cuvinte, completarea pe luni contează cel mai mult tocmai la sistemul pe care l-ai cumpăra.

Ipotezele calculului, scrise pe față

• Fără compensare kilowatt la kilowatt — energia injectată se vinde la prețul de vânzare, cea consumată se cumpără la prețul de cumpărare. Dacă ai un contract cu compensare cantitativă, în care injectata ți se scade kWh la kWh din consum, atunci câștigul real e mai mare decât arată simulatorul, iar o baterie nu-ți mai aduce aproape nimic.
• 30% din consum în timpul zilei, implicit — cât se consumă într-o casă din care oamenii pleacă la serviciu. E un câmp editabil; cine stă acasă ajunge la 40–50% și autoconsumă mai mult direct.
• Bateria, dacă o alegi: 95% din capacitatea de pe etichetă este utilizabilă, iar din fiecare kWh pus în ea se scot circa 90% — restul se pierde la cele două conversii prin invertor.
• Prețul energiei constant pe toată durata. În realitate prețul crește, ceea ce ar scurta amortizarea — deci calculul este mai degrabă prudent decât optimist.
• Fără degradarea panourilor și fără valoare reziduală a instalației la finalul perioadei.
• Producție estimată pentru București, înclinare 35 de grade, orientare sud. Un acoperiș orientat est-vest sau umbrit produce mai puțin.
• Lunile de factură necompletate primesc media celor completate, nu zero — o lună goală înseamnă „nu știu”, nu „n-am consumat nimic”.
• Rata nu include comisionul de acordare și nu reprezintă o ofertă fermă de creditare. Aprobarea și rata finală vin de la instituția financiară.

Ce faci mai departe

Configuratorul de mai sus îți dă lista exactă de componente, cu prețurile de azi, și o pui direct în coș. Dacă vrei să vezi dacă merită și o baterie, ai un simulator separat pentru baterii, care compară treptele de 5, 10, 15 și 20 kWh. Pentru sistemul de fixare pe acoperiș există simulatorul de kit de fixare. Pentru un sistem mai mare, pentru montaj sau pentru o ofertă pe firmă, scrie-ne.

Întrebări frecvente