Agenda Electricianului

  • Gradul de protectie ANTIEX -EX
  • Calculator sectiune cabluri
  • Codificatia cablurilor electrice
  • Alegerea canalului de cablu in functie de cabluri
  • Protectia la electrocutare - Utilizare mutlimetru
  • Protectia la electrocutare - Reactia in cazul electrocutarii
  • Protectia la electrocutare - Proiectarea aparatelor electrice
  • Protectia la electrocutare - practici de baza
  • Protectia la electrocutare - Drumul curentului
  • Protectia la electrocutare - Legea lui Ohm reconsiderare
  • Protectia la electrocutare - surse potentiale de pericol
  • Protectia la electrocutare -caracteristici
  • Curentul continuu - Rezistorul
  • Curentul continuu - Polaritatea caderilor de tensiune
  • Curentul continuu - Conexiunea unui circuit
  • Curentul continuu - Conductia ne liniara
  • Curentul continuu - Calcularea puterii
  • Curentul continuu - Puterea
  • Curentul continuu - Legea lui Ohm
  • Curentul alternativ - unde radio
  • Curentul alternativ - rezolvarea circuitelor simple
  • Curentul alternativ - amplitudine
  • Curentul alternativ - Forme de undă
  • Curentul alternativ - fazele
  • Curentul alternativ - definitie
  • Zone antiex
  • Energia eoliana
  • Becurile economice
  • Becurile LED
  • Cum reduci consumul de energie electrica in propria casa?
  • Arcul electric
  • Energia solara
  • Factorul de putere
  • Relee termice
  • Normativ pentru verificarea calităţii ÅŸi recepÅ£ia lucrărilor de instalaÅ£ii aferente construcÅ£iilor
  • Legarea la pământ
  • Transformatorul de curent
  • Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
  • Codul de măsurare a energiei electrice
  • Normativ pentru proiectarea si executarea intalatiilor electrice interioare de curenti slabi
  • Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. SI 1500 V c.c.
  • Normativ privind alegerea izolatie , coordonarea izolatiei si protectie instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor
  • Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului
  • Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice
  • Gradul de protectie IP
  • Corpuri de iluminat
  • Simboluri electrice
  • Iluminat stradal principii
  • Notiuni de iluminat
  • Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. SI 1500 V c.c.

    NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA

    INSTALATIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI

    PANA LA 1000 V c.a. SI 1500 V c.c.

    Indicativ: I 7-02 Inlocuieste: I 7-98* DOMENIUL DE APLICARE  TERMINOLOGIE, CLASIFICÄ‚RI ÅžI ABREVIERICONDIÅ¢II GENERALEPROTECÅ¢II ÅžI MÄ‚SURI DE PROTECÅ¢IEMATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE. TIPURI DE INSTALATII ELECTRICEVERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICECONDITII PENTRU INSTALATII DIN SPATII SPECIALEAnexa 1: PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI I.7.Anexa 2: CATEGORIILE INFLUENÅ¢ELOR EXTERNE ÎN FUNCÅ¢IE DE NATURA LOR ÅžI GRADUL DE INFLUENŢĂ (CLASA) CONFORM CLASIFICÄ‚RII INTERNAÅ¢IONALE DIN SR CEI 364-3+A1Anexa 3: ALEGEREA MODULUI DE POZARE ÅžI A TIPURILOR DE CONDUCTE ELECTRICE ÎN FUNCÅ¢IE DE INFLUENÅ¢ELE EXTERNEAnexa 4: ÎNCADRAREA PRINCIPALELOR ÎNCÄ‚PERI ÎN CATEGORII Åžl CLASE DUPÄ‚ INFLUENÅ¢ELE EXTERNE Åžl GRADELE MINIME DE PROTECÅ¢IE IMPUSE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE (SR EN 60529)Anexa 5: SECÅ¢IUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE ÎN EXTERIOR, PE PEREÅ¢II CLÄ‚DIRILOR Anexa 6: SECÅ¢IUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE ÎN INSTALAÅ¢IILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLÄ‚DIRILORAnexa 7: CURENÅ¢I MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE ÎN AERAnexa 8: CURENÅ¢I MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATEAnexa 9: CURENÅ¢I MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CORDOANE DE CUPRU CU IZOLAÅ¢IE Åžl MANTA DE PVC SAU CAUCIUC, ÎN EXECUÅ¢IE UÅžOARÄ‚, MEDIE SAU GREA PENTRU INSTALAÅ¢II ELECTRICE MOBILE, MONTATE ÎN AERAnexa 10: COEFICIENÅ¢II DE CORECÅ¢IE A CURENÅ¢ILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN CONDUCTOARE, ÎN FUNCÅ¢IE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT Anexa 11: STABILITATEA UNOR MATERIALE FOLOSITE ÎN INSTALAÅ¢IILE ELECTRICE, LA ACÅ¢IUNEA PRINCIPALILOR AGENÅ¢I CHIMICIAnexa 12: ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR Åžl Å¢EVILOR DE PROTECÅ¢IE PENTRU CONDUCTE Åžl CABLURIAnexa 13: SARCINA ADMISIBILÄ‚ LA POZARE ÎN PÄ‚MÂNT ÅžI ÎN AER, CABLU CU Uo/U = 0,6/1 kV

    1. DOMENIUL DE APLICARE

    1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente:

    a. cladirilor cu destinatie de locuinta;

    b. cladirilor comerciale;

    c. cladirilor publice (civile);

    d. cladirilor industriale (de productie);

    e. cladirilor agricole si horticole;

    f. cladirilor prefabricate;

    g. caravanelor, locurilor de campare si altora similare;

    h. santierelor, expozitiilor, targurilor si altor instalatii temporare;

    i. constructiilor navale si vaselor de agrement;

    j. cladiri de depozitare.

    1.2. Normativul se aplica la:

    a. circuite alimentate la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. inclusiv; in curent alternativ, frecventele preferentiale care au fost luate in considerare in acest normativ sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclusa utilizarea altor frecvente pentru scopuri speciale.

    b. circuitele, altele decat circuitele interne ale aparatelor, lucrand la tensiuni de peste 1000 V si provenind de la o instalatie avand o tensiune care nu depaseste 1000 V c.a., de exemplu lampi cu descarcare, filtre electrostatice;

    c. orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor;

    d. toate instalatiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cladirilor.

    e. cablarile fixe de telecomunicatii, semnalizare, comanda si altele similare (exclusiv circuitele interne ale aparatelor);

    f. extinderi sau modificari ale instalatiilor si parti ale instalatiilor existente afectate de extindere sau modificare, reparatii capitale, reabilitari sau modernizari.

    1.3. Prevederile normativului nu se aplica la:

    a. echipamentul electric de tractiune;

    b. echipamentul electric al autovehiculelor;

    c. instalatiile electrice de la bordul navelor;

    d. instalatiilor electrice ale aeronavelor;

    e. instalatiile in mina;

    f. echipamentele de reducere a interferentelor radio, cu exceptia celor care afecteaza securitatea instalatiilor;

    g. imprejmuirile electrice;

    h. protectia cladirilor impotriva trasnetelor;

    i. sistemele de producere, distributie si transport pentru consumatorii publici.

    j. la depozite de materiale pirotehnice si explozive.

    1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice tehnologice prevederile prezentului normativ se aplica impreuna cu reglementarile tehnice corespunzatoare acestor instalatii in masura in care nu contravin prevederilor prezentului normativ.

    1.5. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta prevederile Legii 90/1996 si Legii 10/1995 referitoare la cerintele de calitate:

    - rezistenta si stabilitate;

    - siguranta in exploatare;

    - siguranta la foc;

    - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

    - izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

    - protectia impotriva zgomotului.

    1.6. Acest normativ se aplica numai pentru alegerea si conditiile de instalare ale echipamentului electric.

    1.7. In anexa 1 sunt prezentate standarde si reglementari conexe instalatiilor electrice, mentionate in normativ.

     

    2. TERMINOLOGIE, CLASIFICARI SI ABREVIERI

    In afara termenilor definiti in standardele si reglementarile conexe date in anexa 1, in acest normativ se utilizeaza si urmatorii termeni specifici:

    2.1. Instalatii electrice de alimentare si de distributie. Definitii

    2.1.1. Alimentare normala cu energie electrica

    Alimentarea cu energie electrica dintr-o sursa de energie electrica (transformator, generator) prevazuta pentru a se asigura functionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, in regim normal.

    2.1.2. Alimentare de rezerva cu energie electrica

    Alimentarea cu energie electrica prevazuta pentru a se asigura mentinerea in functiune, neintrerupta sau o perioada de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la intreruperea alimentarii normale.

    2.1.3. Alimentarea de rezerva de siguranta

    Alimentarea de rezerva cu energie electrica prevazuta pentru a se mentine in functiune echipamentele necesare asigurarii sigurantei utilizatorilor.

    2.1.4. Instalatie electrica de utilizare

    Totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.

    2.1.5. Puterea instalata a unui consumator

    Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.

    2.1.6. Putere instalata a unui receptor

    Puterea nominala a receptorului inscrisa pe placuta indicatoare a receptorului.

    2.1.7. Putere instalata a unei coloane sau a unui circuit

    Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.

    2.1.8. Puterea reala (Pr) a unui receptor

    Marime electrica egala cu produsul dintre puterea instalata (PI) si coeficientul de incarcare (CI) al acestuia.

    2.1.9. Puterea absorbita (Pa) a unui receptor

    Marimea electrica egala cu raportul dintre puterea reala (Pr) si randamentul real al receptorului (hr).

    2.1.10. Coeficient de simultaneitate (Cs)

    Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate in acelasi circuit sau aceeasi coloana care functioneaza simultan si suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiva.

    2.1.11. Coeficient de incarcare (CI)

    Valoarea raportului dintre puterea reala si puterea instalata a unui consumator sau receptor.

    2.1.12. Curent diferential rezidual (curent de defect, ID)

    Marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curentilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit intr-un punct al instalatiei electrice.

    2.1.13. Curent diferential nominal (de functionare, IDn)

    Curent diferential rezidual ce provoaca declansarea unui dispozitiv de protectie diferential.

    2.1.14. Curent nominal de sarcina (In)

    Curent pe care il suporta aparatul in functionare normala si care este stabilit in general de producator.

    2.1.15. Curent maxim de descarcare (Imax)

    Curent de descarcare, cu forma de unda T1/T2 = 8/20 ms, suportat o singura data de un descarcator de supratensiune.

    2.1.16. Curent nominal de descarcare (In)

    Curentul de creasta de descarcare, cu forma de unda T1/T2 = 8/20 ms, utilizat pentru a desemna un descarcator de supratensiune si la care se incearca de 20 de ori, fara a se deteriora.

    2.1.17. Nivel de protectie (Up)

    Valoarea tensiunii care caracterizeaza performantele protectiei unui descarcator de supratensiune la curentul nominal de descarcare In.

    2.1.18. Tensiunea maxima in regim permanent (Uc)

    Valoarea maxima admisibila a tensiunii eficace de frecventa industriala care poate fi aplicata continuu intre bornele descarcatorului de supratensiune, fara a afecta buna lui functionare.

    2.1.19. Tensiune reziduala

    Tensiunea care apare la bornele descarcatorului la trecerea curentului nominal de descarcare In si corespunzand tensiunii aplicate echipamentelor de protejat.

    2.1.20. Tensiune maxima de amorsare

    Tensiunea de creasta, de unda 1,2/50 ms, caracteristica descarcatoarelor tip eclator.

    2.1.21. Perturbatia electrica de tip comun

    Perturbatia care se suprapune peste tensiunea retelei si se propaga intre diferite conductoare active.

    2.1.23. Dispozitiv de protectie la curent diferential-rezidual (dispozitiv diferential)

    Aparatul mecanic sau asociatia de aparate destinate sa provoace deschiderea contactelor atunci cand curentul diferential rezidual ajunge in anumite conditii la o valoarea data (curent diferential nominal).

    2.1.24. Intrerupator automat (disjunctor)

    Aparatul mecanic de comutatie capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa automat curenti, in conditii normale de functionare pentru circuit, precum si sa stabileasca, sa suporte o durata specificata de timp si sa intrerupa curenti, in conditii anormale de functionare pentru circuit (de exemplu curenti de scurtcircuit sau suprasarcina).

    2.1.25. Tensiune foarte joasa de securitate

    Diferenta de potential care nu depaseste 50 V, valoarea eficace in curent alternativ, intre conductoare sau intre un conductor oarecare si pamant, intr-un circuit la care separarea de reteaua de alimentare este asigurata printr-un transformator de separare sau un convertizor cu infasurari separate.

    Pentru circuite nelegate la pamant se foloseste abrevierea TFJS.

    Pentru circuite legate la pamant se foloseste abrevierea TFJP.

    2.1.26. Tabloul general de distributie

    Tabloul electric racordat direct la reteaua furnizorului de energie electrica, la un post de transformare sau la o sursa proprie a consumatorului de energie electrica si care distribuie energia electrica la alte tablouri de distributie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

    2.1.27. Tabloul principal de distributie

    Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

    2.1.28. Tabloul secundar de distributie

    Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal si de la care energia electrica se distribuie la receptoarele consumatorului.

    2.1.29. Sigurante general

    Sigurantele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.

    2.1.30. Coloana electrica

    Calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general sau tabloul secundar de la tabloul principal.

    2.1.31. Coloana electrica magistrala

    Calea de curent care alimenteaza pe parcursul ei cel putin doua tablouri de distributie, in derivatie.

    2.1.32. Coloana electrica colectiva

    Calea de curent din care se alimenteaza mai multi consumatori.

    2.1.33. Coloana electrica individuala

    Calea de curent care serveste pentru alimentarea unui singur consumator.

    2.1.34. Circuit electric

    Calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.

    2.1.35. Zona (volum) de accesibilitate (zona de manevrare)

    Volumul cuprins intre oricare punct de pe o suprafata unde oamenii au acces in mod obisnuit si elementele inconjuratoare pe care o persoana poate sa le atinga fara mijloace auxiliare.

    2.1.36. Zone (volume) de protectie pentru bai, dusuri si piscine

    Volumele specifice de protectie in care exista pericole de soc electric.

    2.1.37. Soc electric

    Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal.

    2.1.38. Electrocutare

    Socul electric fatal.

    2.1.39. Atingere directa

    Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu parti active ale unei instalatii electrice.

    2.1.40. Atingere indirecta

    Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu mase puse accidental sub tensiune datorita unui defect electric.

    2.1.41. Curent de soc electric

    Curentul care, traversand corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice.

    2.1.42. Tensiuni de atingere

    Tensiunea care apare la producerea unui defect intre parti simultan accesibile.

    2.1.43. Tensiunea limita admisa de atingere (UL)

    Valoarea maxima a tensiunii de atingere care este permisa a se mentine timp nelimitat in conditii de influente externe specificate.

    2.1.44. Masura de protectie completa (neconditionata)

    Ansamblul masurilor care impiedica pe om sa atinga partile active sau il protejeaza impotriva curentilor periculosi in cazul atingerilor admise ale partilor active.

    2.1.45. Masura de protectie partiala (conditionata)

    Ansamblul masurilor care protejeaza omul impotriva socurilor electrice prin atingerea accidentala a partilor active.

    2.1.46. Loc de munca putin periculos

    Spatiu care in conditii normale este caracterizat simultan prin urmatoarele conditii:

    - umiditatea relativa a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprinsa intre 15…30°C;

    - pardoseala (amplasament) izolanta.

    2.1.47. Loc de munca periculos (mediu periculos)

    Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

    - umiditatea relativa a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30°C, dar cel mult 35°C;

    - pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant);

    - parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult 60% din zona de manipulare;

    - prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit etc.);

    - prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.

    2.1.48. Loc de munca foarte periculos (mediu foarte periculos)

    Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

    - umiditatea relativa peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;

    - parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai mult de 60% din zona de manipulare;

    - prezenta de agenti corozivi.

    2.1.49. Schema de protectie (schema de legare la pamant)

    Schema in care se reprezinta situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice in raport cu pamantul.

    2.1.50. Stabilitate termica

    Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al unui curent electric in regim permanent, intermitent sau de scurta durata (scurtcircuit), fara a depasi temperatura admisa corespunzatoare regimului respectiv.

    2.1.51. Stabilitate dinamica

    Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricatie, fara sa-si modifice calitatile functionale.

    2.1.52. Parte activa

    Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, in functionare normala, inclusiv conductorul neutru (N), insa prin conventie, exclusiv conductorul PEN.

    2.1.53. Parti intermediare (conductoare electric)

    Partile conductoare inaccesibile care, in functionare normala, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune in caz de defect.

    2.1.54. Masa (a unui echipament sau element de constructie)

    Partea conductoare accesibila a unui echipament electric sau a unui element de constructie care poate fi atinsa, dar care in mod normal nu este sub tensiune si care poate ajunge sub tensiune in caz de defect.

    2.1.55. Impedanta a buclei de defect

    Impedanta totala a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect.

    2.1.56. Pardoseala izolanta electric (pardoseala electroizolanta)

    Pardoseala la care stratul de uzura nu prezinta crapaturi si rosturi care depasesc 3 mm si care nu este strapunsa la tensiuni de cel putin 1000 V, care acopera intreaga suprafata si este din materiale izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelita, linoleum, PVC etc.) lipite de suport.

    2.1.57. Atmosfera exploziva

    Amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori, ceata, praf sau fibre in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului necontrolat (drept conditii atmosferice normale se considera presiunile totale ale amestecului cuprinse intre 0,8 si 1,1 bar si temperaturile cuprinse intre –20°C si ±40°C).

    2.1.58. Arie periculoasa (datorita atmosferelor explozive gazoase)

    Spatiul in care, in conditii normale de functionare sau avarie, se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile in concentratii suficient pentru a da nastere unei atmosfere potential explozive (explozii volumetrice).

    2.1.59. Protectie antiexploziva (a unui echipament electric)

    Executia speciala pentru echipamentele care functioneaza in zone cu pericol de explozie in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de catre echipamentele respective.

    2.1.60. Temperatura maxima de suprafata (temperatura limita)

    Temperatura cea mai inalta care este atinsa la functionarea in conditiile cele mai defavorabile de functionare, de catre orice parte sau suprafata a unui echipament electric si care este susceptibila sa produca o aprindere a atmosferei potential explozive inconjuratoare.

    2.1.61. Temperatura de mocnire a prafului in strat

    Temperatura minima a unei suprafete incalzite aflate in aer liber, pe care praful depozitat in strat de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lenta.

    Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate sa aiba loc sub aceasta temperatura.

    2.1.62. Durata tE

    Timpul necesar pentru ca o infasurare, alimentata in curent alternativ sa atinga, sub curentul sau de pornire, temperatura limita, plecand de la temperatura stabilizata in regim nominal, cand functioneaza la o temperatura ambianta maxima admisa.

    2.1.63. Influente externe (vezi si art. 2.3.)

    Actiunile factorilor externi asupra instalatiilor electrice.

    2.2. Abrevieri si simboluri

    2.2.1. PE – Conductor de protectie

    Conductor prevazut in anumite masuri de protectie impotriva socurilor electrice.

    2.2.2. N – Conductor neutru

    Conductor racordat la punctul neutru al retelei si care poate contribui la transportul energiei electrice.

    2.2.3. PEN – Conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru

    2.2.4. SEN – Sistem electroenergetic national. Constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.

    2.2.5. PATA – Protectie automata impotriva tensiunilor de atingere.

    2.2.6. PACD – Protectie automata impotriva curentilor de defect.

    2.2.7. DDR – Dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual.

    2.2.8. TFJS – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite nelegate la pamant.

    2.2.9. TFJP – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite legate la pamant.

    2.3. Influente externe. Categorii si clase de influente

    2.3.1. Fiecare conditie de influenta externa este notata printr-un cod format dintr-un grup de doua majuscule si o cifra (conform SR CEI 60364-3) asezate in urmatoarea ordine si cu urmatoarele semnificatii:

    Prima litera: categoria generala de influente externe:

    A: Mediu;

    B: Utilizari;

    C: Caracteristici constructive ale cladirilor.

    A doua litera: natura influentei externe: A; B; C etc.

    Cifra: clasa influentei externe: 1, 2, 3 etc.

    2.3.2. Categoriile de influente externe in functie de natura lor si gradul de influenta (clasa) conform clasificarii internationale din SR CEI 60364-3 se dau in anexa 2 are cuprinde si corespondenta dintre simbolurile romanesti utilizate.

    2.3.3. Incadrarea principalelor incaperi ale constructiilor in categorii si clase dupa influentele externe si gradele minime de protectie impuse echipamentelor electrice, se da in anexa 4. Incadrarea incaperilor neincluse in acest tabel se face prin asimilare.

     

    3. CONDITII GENERALE

    3.1. Conditii generale de baza

    3.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995.

    3.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate.

    3.1.3. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 3.1.1.

    3.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare.

    3.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate.

    3.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.

    3.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri.

    3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.

    3.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4.

    3.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.).

    3.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.

    3.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii.

    3.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament).

    3.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv.

    3.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor.

    3.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

    3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.

    3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996.

    3.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea.

    Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice.

    3.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2).

    3.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa.

    Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.

    3.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate.

    3.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile.

    3.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse.

    3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare.

    3.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime.

    3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107.

    3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:

    deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;

    sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).

    3.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 3.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata.

    3.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.

     

     

     

     

     

     

     

    Tabelul 3.1.

    Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii

     

    Elementul de la care se masoara distanta

    Distante minime 1) 2) [cm]

     

    Conductoare bare, tuburi (ale aceluiasi circuit sau din circuite diferite)

    Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile

    Conducte sau instalatii cu fluide combustibile

    Elemente de constructie 3)

     

    Trasee paralele

    Intersectii

    Reci T≤+40oC

    Calde T>+40oC

    Trasee paralele

    Intersectii

    Incombustibile

    Combustibile

     

    Trasee paralele

    Intersectii

    Trasee paralele

    Intersectii

     

     

     

     

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior

    10

    10

    10

    10

    10

    10

    100

    100

    10

    20

    Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior

    5

    5

    5

    5

    200

    150

    50

    50

    5

    10

    Bare electrice montate pe izolatoare

    5

    5

    5

    5

    5

    5

    50

    50

    5

    10

    Tuburi si tevi de protectie montate:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - aparent in ghene;

    0

    0

    5

    3

    100

    50

    10

    5

    0

    tub met. 0

    - sub tencuiala inglobate

    0

    0

    5

    3

    20

    5

    10

    5

    0

    tub PVC 3

    Conductoare cu izolatie si manta montate:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - aparent

    0

    0

    5

    3

    100

    50

    10

    5

    0

    3

    - sub tencuiala

    0

    0

    5

    3

    20

    5

    10

    5

    0

    3

    Cabluri

    Conform normativului PE 107

     

    NOTA:

    1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.

    2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20.

    3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14.

    4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49.

     

    3.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.

    3.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.).

    3.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare.

    3.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.

    3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:

    - straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;

    - elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.

    Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.

    3.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54.

    3.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice

    3.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107.

    3.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica.

    3.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri:

    - la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124.

    - la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13).

    Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului.

    3.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu:

    - baterii de acumulatoare;

    - pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS);

    - generatoare independente de alimentare normala;

    3.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face:

    - manual, comutarea fiind facuta de un operator sau

    - automat, fara interventia unui operator.

    3.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi:

    - fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa);

    - cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;

    - cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s;

    - cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s;

    - cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

    3.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT

    3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse.

    3.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A.

    Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica.

    3.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, social-culturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155.

    3.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii:

    - daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica;

    - daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);

    - daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice.

    3.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143.

    3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului.

    3.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora.

    3.5. Scheme de legare la pamant

    3.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:

    Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul:

    T – legarea directa la pamant a unui punct activ – neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil;

    I – izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare.

    A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul:

    T – legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii;

    N – legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza.

    Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN:

    S – schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ).

    C – schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).

    3.5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie:

    - Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema

    se utilizeaza:

    cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei;

    la ultimul tablou spre consumator;

    - Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema

    - Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei 

    3.5.3. Schema TT are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza – masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa.

    3.5.4. In schema IT toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect.

    3.5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150…230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului.

     

    4. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

    4.1. Protectia impotriva socurilor electrice

    Conditii generale

    4.1.1. In instalatiile electrice trebuie sa se aplice masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si animale domestice sau de crescatorie), impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte.

    4.1.2. Masurile de protectie se aleg avandu-se in vedere particularitatile lor, posibilitatile de aplicare in functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. In toate situatiile in care se pot aplica mai multe masuri de protectie, solutia se va alege pe criterii tehnico-economice la aceeasi eficienta.

    4.1.3. Masurile de protectie diferite aplicate in aceeasi instalatie nu trebuie sa se influenteze sau sa se anuleze reciproc, respectandu-se si prevederile din NSSMUEE 111 – NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE.

    4.1.4. Masurile de protectie pot fi realizate fie prin insasi constructia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei masuri de protectie la executarea instalatiei, fie printr-o combinare a acestora.

    4.1.5. Masurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel incat sa fie asigurate si durabile in timp.

    Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte

    4.1.6. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurata daca se aplica masura de protectie “alimentare la tensiune foarte joasa de securitate” (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, in urmatoarele conditii:

    - tensiunea cea mai ridicata a circuitului va fi sub limita superioara a domeniului I de tensiune (50 V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 4.1.A si 4.1.B;

    - sursa de alimentare va fi o sursa de protectie (siguranta) care indeplineste prevederile de la art. 4.1.7.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Tabelul 4.1.A

    Domenii de tensiuni in curent alternativ

    Domeniul de tensiune

    Sisteme legate direct la pamant

    Sisteme izolate fata de pamant

    (scheme TT si TN)

    (scheme IT*)

    Intre faze si pamant

    Intre faze

    Intre faze

    I

    U £  50

    U £  50

    U ≤ 50

    II

    50 < U £  600

    50 < U £  1000

    50 < U ≤ 1000

    U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;

    (*) – Daca neutrul este distribuit, materialele si aparatele alimentate intre faza si neutru se aleg astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii intre faze.

    Tabelul 4.1.B

    Domenii de tensiuni in curent continuu

    Domeniul de tensiune

    Sisteme legate direct la pamant

    Sisteme izolate fata de pamant*

    Intre pol si pamant

    Intre poli

    Intre poli

    I

    U £  120

    U £  120

    U £  120

    II

    120 < U £  900

    120 < U £  1500

    120 < U £  1500

    U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;

    (*) – Daca este distribuit conductorul median (M), echipamentele alimentate intre pol si median (M) sunt alese astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii dintre poli.

    Valorile din acest tabel se refera la curent continuu neted (filtrat).

    Aceasta clasificare a domeniilor de tensiune nu exclude posibilitatea introducerii de limite intermediare pentru anumite situatii de instalare.

    4.1.7. Sursele de siguranta pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:

    a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu infasurari separate asigurand o separare de siguranta intre circuitele primar si secundar, astfel incat intre circuitele TFJS si TFJP sa nu apara o tensiune mai mare decat valorile indicate in domeniul I din tabelele 4.1 si a carui tensiune primara sa fie de cel mult 1000 V;

    b) sursa de curent cu un grad de siguranta echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motor-generator cu infasurari separate electric, daca caracteristicile lor si valorile de incarcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare);

    c) sursa electrochimica (acumulatoare) sau alta sursa ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicata (de ex. grup motor termic-generator);

    d) dispozitivele electrotermice in care s-au luat masuri constructive care asigura chiar in caz de defect intern in acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire sa nu fie mai mare decat limita superioara a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B).

    4.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmatoarele conditii:

    a) partile activate ale circuitelor de TFJS sa nu fie in legatura cu partile activate sau conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pamantul;

    b) masele materialelor si echipamentelor electrice sa nu fie legate la pamant, la vreun conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS;

    c) intre partile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai ridicata sa fie luate masuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin echivalenta cu aceea existenta intre circuitele primare si secundare la un transformator de separare;

    d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomanda sa se utilizeze conducte electrice distincte;

    e) folosirea in comun a unui cablu multifilar fara nici un invelis metalic sau conductoare izolate montate in tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele sa aiba o izolatie corespunzatoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit sa aiba la originea sa protectia impotriva suprasarcinilor si materialele sa fie corespunzatoare tuturor conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse;

    f) pe circuitul de alimentare al sursei sa se prevada un intrerupator iar pe circuitul primar si pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale circuitului;

    g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie sa fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau sa nu permita constructiv decat conectarea fiselor circuitelor TFJS si TFJP;

    h) prizele de TFJS sa nu aiba contact de protectie;

    i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie sa indeplineasca conditiile impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pamant) sau sa fie dispuse conform art. 4.1.20 (“Izolare suplimentara”) si de regula, cele executate in clasa I de protectie sa nu fie amplasate in locuri “foarte periculoase” definite conform STAS 8275;

    j) daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate partile activate trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor directe prin bariere sau invelisuri cu gradul de protectie minim IP 2XX sau sa fie izolate, izolatia putand suporta tensiunea de incercare de 500 V timp de 1 minut.

    Protectia impotriva atingerilor directe

    4.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a partilor active.

    Necesita numai partial astfel de masuri, instalatiile electrice din incaperile sau spatiile pentru servicii (echipamente) electrice, daca sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 si BA 5 (EE)) si daca au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si Reglementarile Specifice in ceea ce priveste:

    conditiile referitoare la marcarea incaperilor sau spatiilor;

    instalarea de obstacole sau distantarea fata de partile active in incaperile pentru echipamentele electrice neinchise;

    distantele si inaltimile minime pentru spatii de circulatie si manevra.

    4.1.10. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri:

    a) izolarea partilor active;

    b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active;

    c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active;

    d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate;

    e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu ID ≤ 30 mA ca masura suplimentara.

    4.1.11. Protectia prin “izolarea partilor active” trebuie sa se realizeze prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa aiba caracteristici corespunzatoare in conditiile de solicitare mecanica, termica, electrica etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor considera izolatii cu caracteristici corespunzatoare in cazul protectiei impotriva atingerilor directe.

    4.1.12. Protectia prin “carcase” se realizeaza astfel incat in mod permanent sa nu fie posibila atingerea partilor active datorita naturii, amplasarii, fixarii, rezistentei mecanice si eventual si a caracteristicilor izolante ale acestora, in conditii normale de exploatare.

    Pentru ca protectia prin “carcase” sa fie completa, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

    a) Gradul de protectie al invelisurilor (carcaselor) exterioare sa fie cel putin IP 2XX iar intre obstacole si partea activa distanta minima va fi de minim 40 mm.

    Nu este necesar sa fie respectata aceasta distanta daca partile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un invelis izolant.

    b) Suprafetele superioare ale invelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor accesibile (de ex. invelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX.

    c) Invelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie sa aiba, in functie de materialul, si dispunerea lor, suficienta rezistenta mecanica pentru a suporta solicitarile in functionare normala.

    d) Desfacerea sau scoaterea invelisurilor (carcaselor) nu trebuie sa fie posibila decat cu o cheie sau cu o scula numai dupa scoaterea de sub tensiune a partilor active protejate prin aceste bariere sau invelisuri. Tensiunea nu trebuie sa poata fi restabilita decat dupa remontarea barierelor sau invelisurilor sau sa fie prevazut un al doilea obstacol care sa nu poata fi scos decat cu o cheie sau o scula si care sa constituie o protectie partiala.

    4.1.13. Protectia prin “bariere sau obstacole” se aplica numai in incercari pentru echipamentele electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial daca este realizata astfel impiedica:

    - fie o apropiere intamplatoare de partile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj);

    - fie contacte intamplatoare cu partile activate, in cursul operatiilor de intretinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare).

    4.1.14. Protectia prin “amplasarea in afara zonei de accesibilitate” poate asigura numai o protectie partiala. Conform acestei masuri, partile active simultan accesibile ce se gasesc la potentiale diferite vor fi amplasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei de accesibilitate.

    Doua parti active simultan accesibile se vor considera doua parti active aflate la o distanta mai mica de 2,5 m pe verticala, conform SR CEI 60364-4-41. Daca in incaperea respectiva se transporta sau se manipuleaza obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mari corespunzator.

    Daca suprafata pe care se sta sau se circula de obicei este limitata printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigura un grad de protectie mai mic decat IP 2XX, distantele ce-i limiteaza zona de accesibilitate la atingere, se vor masura de al acest obstacol.

    4.1.15. In cazul in care se cere o siguranta marita (de ex. in conditii de pericol de incendiu), masurile de protectie impotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale de protectie de inalta sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.

    Protectia impotriva atingerilor indirecte

    4.1.16. Masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte trebuie luate in cazurile in care exista pericolul ca utilizatorii sa intre simultan in contact cu o masa si un element conductor, intre care, ca urmare a unui defect, poate sa apara o diferenta de potential periculoasa.

    4.1.17. Fac exceptie si nu necesita aplicarea de masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte:

    a) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile utilizate la post fix, daca satisfac simultan urmatoarele conditii:

    - sunt situate in incaperi cu prezenta neglijabila a apei, din clasa AD1 (U0) incadrate in “locuri putin periculoase”, definite conform STAS 8275;

    - sunt amplasate la distante mai mari de 0,8 m de toate elementele conductoare in legatura cu pamantul.

    Daca totusi doua mase ale echipamentelor fixe sau mobile pot fi atinse simultan, trebuie luate masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte.

    b) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile cu tensiunea nominala de lucru sub valorile tensiunilor de atingere si de pas maxim admise.

    c) Tuburile de protectie metalice sau alte carcase metalice de protectie de clasa II de protectie, daca se gasesc la un capat in contact permanent, de rezistenta neglijabila (de ex. imbinare prin filetare) cu o masa legata la un conductor de protectie si tuburile metalice utilizate pentru protectia trecerilor prin elemente de constructie.

    d) Alte materiale si echipamente prevazute in standardul de conditii speciale sau in reglementari specifice.

    4.1.18. Protectia impotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin:

    - A. Masuri de protectie “fara intreruperea alimentarii”, care cuprind urmatoarele mijloace:

    a) folosirea materialelor si echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau echivalente;

    b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41;

    c) separarea de protectie;

    d) executarea de legaturi de echipotentializare locale,

    - B. Masuri de protectie prin “intreruperea automata a alimentarii”, folosind dispozitive de protectie.

    Masura de protectie impotriva atingerilor indirecte “fara intreruperea automata a alimentarii” este indicata de exemplu pentru echipamentele electrice care cer o functionare fara intreruperi, chiar la un prim defect de izolatie, fara a periclita viata oamenilor (de ex. in laboratoare de incercari, in unele procese de productie).

    4.1.19. Protectia prin “folosirea materialelor si echipamentelor din clasa II de protectie” se aplica prevazand astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla izolatie prin constructie) si respectand si urmatoarele conditii de utilizare:

    a) partile active conductoare accesibile si partile intermediare ale echipamentelor nu trebuie legate la nici un conductor de protectie;

    b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fara a afecta in vreun fel dubla izolatie cu care este prevazut echipamentul;

    c) verificarea starii dublei izolatii (izolatiei suplimentare) se face periodic;

    d) in normele de produs trebuie precizat ca echipamentele fac parte din clasa II de protectie si au fost certificate ca atare.

    4.1.20. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se realizeaza in timpul executarii instalatiei electrice in cazul materialelor si echipamentelor care au numai izolatie principala, prin acoperirea cu o izolatie suplimentara realizata ca un invelis izolant pe toate partile sau printr-o carcasa metalica acoperita cu material izolant la interior si la exterior, in urmatoarele conditii:

    a) invelisul trebuie astfel realizat incat sa aiba un grad de protectie minim IP 2XX si sa acopere toate partile active, putand suporta toate solicitarile (mecanice, electrice, termice, etc.) in functionare normala; tensiunea de incercare va fi de 2500 V (intre partile active si parti metalice exterioare) pentru o tensiune nominala de max. 500 V si rezistenta de izolatie trebuie sa fie mai mare de 7 MW;

    b) invelisul nu va fi traversat de elemente conductoare care ar putea transmite un potential dintr-o parte in alta;

    c) daca invelisul are un capac ce poate fi scos fara ajutorul unei scule speciale, trebuie prevazut cu un ecran izolant pentru protectia impotriva atingerii intamplatoare nu numai a partilor active ci si a partilor intermediare accesibile numai daca invelisul este deschis si acest ecran trebuie sa poata fi scos numai cu o scula speciala;

    d) masele din interiorul invelisului nu vor fi legate la conductorul de protectie si nici aparatele, chiar daca au borna de protectie; se admite trecerea conductoarelor de protectie ale unor aparate din exteriorul invelisului, cu conditia ca acestea sa fie marcate corespunzator si izolate in interiorul lui (inclusiv bornele de protectie) in aceleasi conditii ca si partile active;

    e) marcajul de legare la pamant va fi anulat vizibil daca exista pe borne si aparate;

    f) invelisul nu trebuie sa deranjeze buna functionare a materialelor sau a echipamentelor astfel protejate.

    4.1.21. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se aplica numai in incaperi din clasa AD1 (U0), in care pardoseala si peretii sunt izolati si in care trebuie indeplinite una sau mai multe din urmatoarele conditii:

    a) masele fixe sunt dispuse la distante de peste 2 m pe orizontala si 2,5 m pe verticala astfel incat nu exista pericolul unui contact simultan cu o masa si un element conductor oarecare, in cazul in care acestea s-ar putea gasi la potentiale diferite datorita unui defect de izolatie a partilor active; aceasta distanta se poate reduce la 1,25 m in afara zonei de accesibilitate la atingere.

    b) nu sunt prevazute nici un fel de conductoare de protectie.

    c) izolatia trebuie sa aiba o rigiditate mecanica suficienta si sa poata suporta o tensiune de incercare de cel putin 2000 V. curentul de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 1 mA in conditii normale de utilizare.

    4.1.22. Protectia prin “separare electrica de protectie” a circuitelor se realizeaza prin intercalarea intre reteaua de alimentare si receptor a unui element intermediar care poate fi:

    - transformator de separare cu infasurari distincte si izolatie intarita, asigurand o separare de siguranta echivalenta intre circuitul primar si secundar si cu tensiunea primara de maxim 1000 V;

    - grup motor-generator cu infasurari distincte electric, asigurand o separare de siguranta intre circuitul primar si secundar, echivalenta cu cea a unui transformator de separare.

    La aplicarea masurii “separare de protectie” se respecta urmatoarele conditii de instalare:

    a) sursele de separare vor fi de clasa II de protectie sau vor fi instalate conform prevederilor de la art. 4.1.20 (masura “izolare suplimentara”);

    b) tensiunea nominala a circuitului separat va fi de maxim 500 V;

    c) circuitul separat nu va avea nici un punct comun cu alt circuit si nici un punct legat la pamant;

    d) circuitul separat va fi pozat in tub separat sau sa fie executat cu cablu distinct si va fi asigurat cu o protectie proprie la suprasarcini;

    e) distributiile fixe vor fi executate cu conductoare izolate, pozate in tuburi de protectie sau in cabluri fara nici un invelis metalic si aparatele de instalatii (cutii de derivatii sau conexiuni, prize etc.) vor fi cu carcase din material izolant;

    f) masele circuitului separat nu vor fi legate nici la pamant nici la masele altui circuit;

    g) daca circuitul alimenteaza un singur aparat, masa sa nu va fi legata la un conductor de protectie;

    h) se admite si alimentarea dintr-o singura sursa de separare a mai multor aparate, daca se respecta simultan urmatoarele conditii:

    - masele circuitelor separate trebuie legate intre ele prin conductoare de egalizare a potentialelor, aceste conductoare nu vor fi legate la pamant, la alte conductoare de protectie, la masele altor circuite sau la elemente conductoare;

    - prizele trebuie sa fie cu contact de protectie si la acestea se leaga conductoarele de egalizare a potentialelor mentionate anterior; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse in cablu;

    - se prevede un dispozitiv de protectie care sa semnalizeze primul defect de izolatie la masa si care sa deconecteze in maximum 5 s. din momentul aparitiei celui de al doilea defect de izolatie la alta masa.

    In cazul echipamentelor electrice portabile se vor respecta si prevederile STAS 12216.

    4.1.23. Protectia prin “legaturi locale” de egalizare a potentialelor, fara legare la pamant poate asigura numai o protectie partiala si are un domeniu limitat de aplicare, la locuri de munca de mica intindere, unde trebuie impiedicata aparitia tensiunilor de atingere periculoase si nu se poate realiza o protectie impotriva atingerilor indirecte prin deconectarea automata a alimentarii. In cazul folosirii acestui mijloc de protectie se iau masuri pentru evitarea expunerii unei persoane care vine din afara in amplasamentul respectiv, la diferente de potential periculoase.

    4.1.24. Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii, trebuie astfel realizata incat sa intrerupa automat circuitul ca urmare a unui defect intre o parte activa si o masa a circuitului sau a echipamentului, astfel incat sa nu se poata mentine o tensiune de atingere prezumata mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In conditii speciale se impun valori de 25 V c.a. si 50 V c.c.

    Protectia impotriva atingerilor indirecte prin “intreruperea automata a alimentarii” se realizeaza cu:

    - dispozitive automate de protectie impotriva supracurentilor;

    - dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR) – art. 4.1.29. … 4.1.35.

    Este necesara folosirea PACD cu DDR in cazul in care:

    - nu sunt asigurate conditiile de declansare in timp util prin protectiile la suprasarcina si la scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de impedanta mare – conductoare lungi si/sau scurte cu sectiune relativ mica);

    - circuitele alimenteaza receptoare care trebuie sa ramana in functiune nesupravegheate de personal.

    La alegerea dispozitivului de protectie se tine seama de tipul schemei de legare la pamant.

    4.1.25. In retele legate la pamant (schemele TT si TN) se aplica protectia prin “intreruperea automata a alimentarii” si “semnalizare” la primul defect, respectandu-se urmatoarele conditii generale:

    - toate masele instalatiei trebuie legate la un conductor de protectie, cu exceptia acelora pentru care s-a aplicat ca masura de protectie “TFJS sau TFJP”, sau una din masurile de protectie fara intrerupere automata a alimentarii;

    - masele care pot fi simultan accesibile se leaga prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant, chiar daca fac parte din instalatii diferite;

    - toate masele unei aceleiasi instalatii vor fi legate prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant;

    - masele care nu sunt simultan accesibile, in schemele IT pot fi legate la prize diferite de pamant numai daca toate masele asociate aceluiasi dispozitiv de protectie vor fi legate la aceeasi priza de pamant;

    - conductoarele de protectie si prizele de pamant se dimensioneaza si se executa respectandu-se pe langa conditiile din acest subcapitol si conditiile speciale si standardele si reglementarile specifice;

    - in fiecare cladire se executa o legatura principala de egalizare a potentialelor (conductor principal de egalizare a potentialelor) avand o sectiune minima de 16 mm2 Al, si 10 mm2 Cu sau o sectiune echivalenta in cazul altor materiale, la care trebuie legate urmatoarele elemente:

    conductorul principal de protectie (PE sau PEN)

    conductele de apa;

    conducte de gaze;

    coloanele de incalzire;

    elementele metalice ale constructiei.

    - in cazurile in care conditiile impuse in protectia prin deconectare automata nu pot fi in totalitate indeplinite si se cer conditii de siguranta marita, trebuie executate si legaturi suplimentare de egalizare;

    4.1.26. In schema TN trebuie respectate si urmatoarele conditii:

    a) Toate masele instalatiei electrice trebuie legate prin conductoare de protectie la neutrul alimentarii legat la pamant (PE PEN).

    b) Conductorul principal de protectie trebuie legat la pamant in apropierea fiecarui transformator, la capetele si ramificatiile aeriene si la distante de cel mult 1000 m pe traseu.

    c) Legarea la pamant trebuie sa se faca la prize de pamant distribuite pe ansamblul instalatiei, iar rezistenta rezultanta a prizelor sa fie cat mai mica posibil, dar nu mai mare de 4 W.

    d) Dispozitivele de protectie la supracurenti si sectiunile conductoarelor de protectie PE sau PEN se aleg astfel incat daca se produce o legatura accidentala directa intre faza si conductorul de protectie sau masa, acest defect sa provoace un curent de scurtcircuit cu o intensitate suficienta pentru a asigura deconectarea in caz de defect intr-un timp inferior specificat in tabelul 4.2, in functie de tensiunea de atingere prezumata.

    Pentru aceasta trebuie satisfacuta relatia:

    Za x In ≤ Uo

    in care:

    Za – impedanta buclei de defect, in ohmi;

    In – curentul ce asigura functionarea dispozitivului de deconectare automata la scurtcircuit intr-un timp mai mic decat cel din tabelul 4.2, in A;

    Uo – tensiunea de faza, in V.

    Daca nu poate fi realizata conditia de mai sus, trebuie executata o legatura suplimentara pentru egalizarea potentialelor conform art. 4.1.37.

    e) Conductorul de protectie si de neutru se pot folosi in comun (conductor PEN) sau separat (PE, N) conform SR CEI 60364-3, in conditiile de la art. 4.1.47.

    f) In schema TN se pot utiliza ca dispozitive de protectie automate:

    - dispozitive de protectie de curent maximal;

    - dispozitive de protectie automata la curent de defect (PACD).

    g) In cazul in care conductorul de protectie si de neutru sunt combinate (PEN), nu poate fi utilizata deconectarea prin dispozitiv diferential de protectie si atunci trebuie sa fie asigurata deconectarea prin dispozitiv de protectie la curent maximal.

    h) In cazul utilizarii dispozitivelor PACD nu este necesara legarea maselor la un conductor de protectie din schema TN daca ele sunt legate la o priza de legare la pamant avand o rezistenta corespunzatoare curentului de functionare a PACD-ului, conform relatiei de la rt. 4.1.27 pentru schema TT. In acest caz se aplica toate conditiile de la schema TT.

    Daca nu exista o priza de pamant locala, racordarea maselor la PE se va face in amonte de dispozitivul PACD.

    In retelele legate la pamant va fi de regula aplicata schema TN in corelare cu protectia prin deconectarea automata.

    Tabelul 4.2

    Timpi de deconectare admisi in functie de tensiunea de atingere

    U0 [V]

    Timp de deconectare [s]

    120

    0,8

    230

    0,4

    277

    0,4

    400

    0,2

    > 400

    0,1

    4.1.27. In schema TT se utilizeaza urmatoarele dispozitive de protectie:

    - dispozitive de protectie impotriva supracurentilor;

    - dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR);

    - dispozitive PATA – atunci cand dispozitivele de mai sus nu pot fi utilizate.

    In schema TT se vor respecta si urmatoarele conditii:

    a) Masele materialelor si echipamentelor electrice protejate prin acelasi dispozitiv de protectie trebuie interconectate si legate printr-un conductor de protectie la aceeasi priza de pamant. Daca exista mai multe dispozitive in serie, conditia se aplica fiecarei grupe de mase legate direct la acelasi dispozitiv. Masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priza de pamant.

    b) Trebuie asigurata deconectarea automata a alimentarii in cazul aparitiei unui defect de izolatie, respectandu-se relatia, in conformitate cu SR CEI 60364-4-41:

    Rp x Ia ≤ UL

    in care:

    Ia – curentul ce asigura functionarea dispozitivului de protectie, in A;

    Rp – rezistenta prizei de pamant a maselor, in ohmi;

    U – tensiunea limita admisa UL in V.

    Daca se foloseste un dispozitiv PACD (utilizare, de regula, recomandata in aceasta schema), Ia este egal cu curentul diferential rezidual nominal de functionare, In si U este egal cu UL (art. 4.1.25.).

    c) Pentru aplicarea protectiei prin “intreruperea automata a alimentarii” in schema TT se vor aplica conditiile specifice din standardul de conditii speciale.

    4.1.28. In schema IT se utilizeaza urmatoarele dispozitive de protectie si control:

    - aparat pentru controlul permanent al izolatiei (CPI);

    - dispozitive de protectie impotriva supracurentilor;

    - dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual.

    In schema IT trebuie respectate si urmatoarele conditii:

    a) Masele echipamentelor trebuie legate la priza de legare la pamant fie individual, fie pe grupuri, fie in ansamblu. Masele simultan accesibile se leaga la aceeasi instalatie de legare la pamant.

    b) Legarea unui conductor activ la pamant este interzisa.

    c) Rezistenta de dispersie la pamant a maselor legate la pamant prin intermediul unui conductor de protectie trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:

    Rp x Id ≤ UL

    in care:

    Rp – rezistenta de dispersie a maselor legate la pamant;

    Id – curent de defect in cazul legarii directe dintre conductorul de faza si masa. Valoarea Id tine seama de curentul de fuga si de impedanta globala a punerii la pamant a instalatiei electrice;

    d) Este obligatorie prevederea unui dispozitiv de control al izolatiei care sa semnalizeze automat alimentarea.

    e) La aparitia unui al doilea defect, conditiile de protectie sunt conform SR CEI 60 364-4-41.

    4.1.29. Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR) in functie de comportarea la declansari intempestive pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:

    - cu functionare temporizata (caracterizate printr-o functionare temporizata – cca. 10 … 50 ms de tip G si respectiv S permitand trecerea undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite);

    - fara temporizare care risca sa declanseze in prezenta undelor de impuls;

    In functie de caracteristica de functionare in caz de curent diferential cu componenta continua, conform SR CEI 755 +A1+A2, dispozitivele diferentiate pot fi:

    - dispozitiv diferential de tip AC, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali alternativi de forma sinusoidala, care sunt aplicati brusc sau care cresc lent;

    - dispozitiv diferential de tip A, pentru care declansarea este asigurata:

    pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;

    pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;

    pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o componenta continua de 0,006 A, cu sau fara control al unghiului de faza, independent de polaritate, cu curenti care se aplica brusc sau au o crestere lenta;

    - dispozitiv diferential de tip B, pentru care declansarea este asigurata:

    pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;

    pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;

    pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o componenta continua de 0,006 A;

    pentru curenti diferentiali care pot proveni de la circuite redresoare, adica:

    - redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva care produce un curent continuu neted;

    - redresor trifazat simpla alternanta sau punte redresoare trifazata cu dubla alternanta;

    - punte redresoare cu dubla alternanta intre faze, cu sau fara control al unghiului de faza, independent de polaritate, curentii care se aplica brusc sau au o crestere lenta.

    Se recomanda ca instalarea dispozitivelor diferentiale de protectie sa se faca in tabloul electric sau in apropierea acestuia.

    Se admite montarea dispozitivelor diferentiale de protectie de mare sensibilitate si in corpul prizelor electrice, daca acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.

    4.1.30. Dispozitivul diferential de protectie DDR selectiv de tip S se admite sa fie utilizat ca dispozitiv de comanda si protectie a instalatiei electrice.

    4.1.31. Selectivitatea dispozitivelor diferentiale de protectie se realizeaza pe orizontala sau pe verticala (in cascada).

    Selectivitatea orizontala asigura protectia unui singur circuit sau grupe de circuite, in acest caz dispozitivul de protectie diferential utilizat trebuie sa fie fara temporizare.

    Selectivitatea verticala va fi realizata in doua sau trei trepte.

    In cazul selectivitatii verticale, pentru asigurarea selectivitatii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

     

    unde:

    IDn1 este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din amonte, in A;

    IDn2 este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din aval, in A.

    Timpul de declansare al dispozitivului din amonte trebuie sa fie mai mare decat timpul de declansare al dispozitivului din aval.

    4.1.32. Portiunea de instalatie cuprinsa intre dispozitivul general de comanda si protectie si dispozitivele de protectie diferentiale, trebuie realizata in clasa II de protectie.

    4.1.33. In domeniul casnic, protectia impotriva atingerilor indirecte trebuie realizata cu:

    - dispozitiv diferential de bransament de tip S (disjunctor diferential)

    - dispozitiv automat de protectie la curent diferential rezidual instalat la intrarea in tabloul de apartament sau dispozitiv diferential de 30 mA, tip G, pe circuitele de lumina sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase definite conform STAS 8275.

    4.1.34. In instalatiile electrice din domeniul casnic sau similare, se interzice utilizarea PACD reglabile cu DDR, cu exceptia celor montat pe bransament (disjunctorul de bransament) cu posibilitatea reglajului nivelului puterii absorbite prin intermediul fixarii treptei de curent de suprasarcina.

    4.1.35. Timpii maximi de intrerupere pentru asigurarea protectiei impotriva atingerilor indirecte prin deconectare automata datorita tensiunilor de atingere (PATA) in instalatiile electrice, trebuie sa fie conform tabelului 4.3

    Tabelul 4.3

    Timpi maximi de intrerupere ai dispozitivului de protectie

    Tensiune de atingere prezumata [V]

    Timpi maximi de intrerupere ai dispozitivului de protectie [s]

    Curent alternativ

    Curent continuu

    < 50

    5

    5

    50

    5

    5

    75

    0,60

    5

    90

    0,45

    5

    120

    0,34

    5

    150

    0,27

    1

    220

    0,17

    0,40

    280

    0,12

    0,30

    350

    0,08

    0,20

    500

    0,04

    0,10

     

    Legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor

    4.1.36. Daca intr-o instalatie sau intr-o parte a instalatiei conditiile de protectie impotriva atingerilor indirecte prin deconectare automata nu pot fi respectate trebuie realizate legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor. Aceasta masura se aplica in intreaga instalatie, numai unei parti a acesteia, unui aparat sau unui amplasament, in urmatoarele conditii:

    a) Trebuie interconectate toate elementele metalice simultan accesibile (maselor aparatelor fixe, elementele conductoare, armaturile principale, conductele de gaze, conductoarele de protectie ale tuturor aparatelor);

    b) Legaturile suplimentare trebuie realizate fie prin elemente conductoare cum sunt sarpantele metalice, fie prin conductoarele de protectie suplimentara, fie prin combinatia dintre acestea.

    c) Sectiunea conductorului pentru legaturi de egalizare a potentialelor se stabileste conform articolului 4.1.49.

    d) Trebuie verificata eficacitatea legaturii suplimentare prin relatia:

     

    in care:

    Z – impedanta intre toate masele considerate, in ohmi;

    UL – tensiunea de atingere maxima admisa, in V;

    Ia – curentul care asigura functionarea PACD pentru valoarea UL, in A.

    Conductoarele suplimentare de egalizare a potentialelor trebuie sa indeplineasca conditiile pentru conductoare de protectie (art. 4.1.11 … 4.1.52).

    4.1.37. Se pot folosi, drept conductoare de protectie, elementele conductoare ale constructiei si ale instalatiilor. Se interzice utilizarea tuburilor metalice de protectie ale instalatiilor electrice drept conductoare PEN. Ele vor fi numai legate la conductoare de protectie.

    4.1.38. In cazurile in care conductoarele de protectie sunt pozate in acelasi tub sau element de protectie cu conductoarele active, ele vor avea acelasi grad de izolare ca si conductoarele active.

    4.1.39. Daca instalatiile electrice sunt in distributie prefabricata in invelisuri metalice (cutii, carcase), aceste invelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protectie daca satisfac urmatoarele trei conditii:

    a) continuitatea lor electrica este asigurata si mentinuta in timp prin masuri de protectie corespunzatoare impotriva solicitarilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alta natura.

    b) sectiunea lor este cel putin egala cu aceea rezultata conform tab. 4.4.;

    c) permit, pe traseul lor, racordarea altor conductoare de protectie.

    4.1.40. Elementele conductoare ale constructiei sau din constructii (cum sunt de exemplu conductele de apa, sarpantele metalice, caile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi utilizate drept conductoare de protectie daca indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

    a) continuitatea lor electrica este asigurata fie prin constructie fie prin mijloace adecvate realizandu-se astfel incat sa fie protejata impotriva deteriorarilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alta natura;

    b) sectiunea lor este cel putin aceea determinata conform tabelului 4.4.;

    c) demontarea lor nu se poate face decat daca au fost prevazute masuri de compensare.

    4.1.41. Se interzice folosirea elementelor conductoare ale constructiei pentru dubla functiune de conductor de protectie si de neutru (PEN).

    4.1.42. Structura metalica de sustinere a cablurilor poate fi utilizata drept conductor de protectie daca se iau masuri in vederea satisfacerii conditiilor de la art. 4.1.39.

    4.1.43. In zonele expuse, conductoarele de protectie si legaturile pentru egalizarea potentialelor vor fi protejate in tuburi de protectie impotriva deteriorarilor mecanice, chimice si eforturilor electrodinamice.

    4.1.44. Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

    4.1.45. Se admite ca invelisurile care protejeaza un singur conductor de faza, de exemplu invelisurile sau armaturile metalice ale cablurilor monopolare sa fie legate la pamant intr-un singur punct, cu conditia ca in toate celelalte puncte sa fie luate masuri (izolare sau separare corespunzatoare) prin care sa se impiedice orice posibilitate de atingere a invelisurilor ce ar putea fi puse sub tensiuni periculoase.

    4.1.46. Se admite in schemele TN, in instalatiile fixe, ca functiunile de conductor de protectie si de neutru sa fie indeplinite de un singur conductor (PEN), cu conditia ca sectiunea lui sa fie cel putin egala cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al si portiunea comuna sa nu se gaseasca in aval de un dispozitiv de protectie diferential.

    Conductorul PEN trebuie legat la borna sau bara prevazuta pentru conductorul de protectie.

    In cazul in care conductorul de protectie este diferit de conductorul de neutru, ele trebuie legate la borne separate.

    Nu se admite folosirea in comun, pentru mai multe circuite, a conductorului PRN, cu exceptia coloanelor si a barelor tablourilor.

    4.1.47. Conductoarele de protectie (PE) trebuie sa aiba sectiunile cel putin egale cu acelea prevazute in tabelul 4.4 atunci cand atat acestea cat si conductoarele active sunt din acelasi material. In cazul in care conductoarele de protectie sunt din materiale diferite de cele ale conductoarelor active, atunci se alege sectiunea echivalenta celei rezultate din tabelul 4.4.

    Tabelul 4.4.

    Sectiunea minima a conductorului de protectie (PE)

    Sectiunea conductorului de faza a instalatiei s [mm2]

    Sectiunea minima a conductorului de protectie (PE) SPE [mm2]

    s ≤ 16

    s

    16 < s ≤ 35

    16

    s > 35

    s/2

    In situatia in care s L 16 si conductorul de protectie este din aluminiu, sectiunea minima admisa a PE este de 4 mm2.

    In toate cazurile in care conductorul de protectie este cupru si nu face parte dintr-un cablu sau conductoare in tuburi, el va avea sectiunea cel putin egala cu 4 mm2.

    4.1.48. Conductorul pentru legaturi principale de egalizare a potentialelor trebuie sa aiba sectiuni cel putin egale cu jumatate din sectiunea cea mai mare a conductorului de protectie din instalatie dar minim 10 mm2 Cu; sectiunea lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o sectiune echivalenta pentru alt material.

    Conductorul pentru legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor intre doua mase trebuie sa aiba sectiunea cel putin egala cu cea mai mica sectiune a conductoarelor de protectie legate la acele mase.

    Legaturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor doua solutii.

    4.1.49. Reteaua conductoarelor de legare la pamant trebuie sa fie formata din:

    - conductoare de ramificatie, care asigura legatura dintre receptor si reteaua principala de legare la pamant, cu sectiunile minime:

    10 mm2, daca conductoarele sunt de Cu si au o protectie impotriva coroziunii;

    50 mm2 pentru OL.

    - conductoare principale de legare la pamant, cu sectiunile minime:

    16 mm2 din Cu masiv (grosimea minima 2 mm sau funie);

    100 mm2 pentru OL (grosimea minima 3 mm);

    - conductoare de legare a prozei de pamant cu conductoarele principale, cu sectiunile minime:

    100 mm2 pentru OL (grosimea minima 4 mm pentru otel Zn si 6 mm pentru otel nezincat) sau 16 mm2 Cu.

    Prize de legare la pamant

    4.1.50. In curent alternativ se folosesc prizele de pamant naturale (fundatiile si structurile metalice ale constructiilor, conducte de apa ingropate in pamant, etc.).

    In curent continuu este interzisa utilizarea prizelor naturale.

    4.1.51. Prizele de pamant artificiale trebuie prevazute numai in cazul in care nu se pot folosi prize naturale sau acestea nu asigura realizarea valorii prescrise pentru rezistenta de dispersie dorita a prizei de pamant.

    4.1.52. La constructiile noi, se recomanda prevederea unui conductor pe contur inglobat in fundatiile cladirii odata cu turnarea acestora (priza de fundatie).

    Sectiunea minima a conductorului de otel-banda, trebuie sa fie de 100 mm2 (cu grosimea minima de 3 mm) si de 95 mm2 pentru otel funie.

    Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al protectiei la soc electric

    4.1.53. Clasele de protectie ale echipamentelor electrice (SR CEI 60536), permise in functie de masurile de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, se dau in tabelul 4.5.

    Tabelul 4.5.

    Clasele de protectie ale echipamentelor electrice

    Masura de protectie

    Clasa de protectie a echipamentelor

    Art. nr.

    01)

    I2)

    II3)

    III

    Fara intreruperea alimentarii

     

     

     

     

     

    - folosirea materialelor si echipamentelor de clasa II sau echivalente;

    -

    -

    A

    A

    4.1.19

    - izolarea suplimentara;

    A

    A(a)

    A

    -

    4.1.20

    - separarea de protectie;

    A(b)

    A(b)

    A(b)

    -

    4.1.21

    - distantarea sau intercalarea de obstacole;

    A

    A(a)

    A

    -

    4.1.22

    - legaturi locale de egalizare a potentialelor fara legare la pamant

    A

    A(a)

    A

    -

    4.1.23

    Cu intreruperea automata a alimentarii 

     

     

     

     

     

    - dispozitive automate de protectie

    A(a)

    A

    A

    -

    4.1.24

    Alimentarea la tensiune foarte joasa de securitate (TFJS, TFJP)

    -

    -

    -

    A

    4.1.6

    A – admis, numai in conditiile precizate la articolele respective sau nu se foloseste;

    A(a) – masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pamant, nici la un conductor de protectie;

    A(b) – daca sursa alimenteaza un singur echipament, masa nu trebuie legata nici la pamant, nici la un conductor de protectie.

    Echipamentele de clasa 0 nu sunt admise fara masuri de protectie.

    Echipamentele de clasa I pot fi utilizate in conditiile aplicarii de masuri de protectie cu deconectare automata a alimentarii.

    Echipamentele de clasa II pot fi utilizate in conditiile aplicarii de masuri de protectie fara deconectare automata a alimentarii.

    4.1.54. Tensiunile maxime si masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate in “locuri periculoase” si “foarte periculoase” (conform STAS 8275), trebuie sa fie cele din tabelul 4.6.

    In locuri “putin periculoase” valoarea tensiunii de lucru maxim admise pentru corpuri de iluminat este 230 V.

    Tabelul 4.6.

    Tensiuni admise si masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile

    Tensiune maxima de lucru

    Tipul corpurilor de iluminat

    Amplasare1)

    Masuri de protectie2)3)

    Conditii de aplicare

    In afara “zonei”

    In “zona”

    1

    2

    3

    4

    30 V

     

     

     

    - fixe, incan-descente

    A

    A(c)

    Legarea maselor la un conductor de protectie (scheme TN sau TT)

    - fixe, fluorescente

    A

    A(c)

    Legarea maselor la conductorul de protectie sau la pamant printr-un conductor de protectie (schema Tn sau TT) si una din urmatoarele masuri suplimentare in cazul corpurilor de iluminat incandescente si cu vapori de mercur:

    - o blocare care sa nu permita deschiderea corpului de iluminat decat cu scule speciale sau dupa scoaterea de sub tensiune;

    - un dispozitiv de deconectare a alimentarii lampii la scoaterea globului de protectie

    - cu vapori de mercur

    A

    A(c)

    133 V

     

     

     

    - fixe si mobile incandescente

    A

    A(c)

    Legarea maselor la un conductor de protectie (schema IT) asigurandu-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile limita admise. In subteran trebuie sa se prevada un dispozitiv de control permanent al izolatiei fata de pamant /CPI)

    24 V

     

     

     

    - portabile

    A

    A(c)

    TFJS

    - fixe si mobile cu incandescenta

    A

    A(c)

    Se va controla periodic izolatia fata de pamant a circuitului TFJS si transformatorului de protectie

    A – admis

    A(c) – admis conditionat, conform coloanei 4 din tabel.

    1. amplasare in “zona de accesibilitate” sau in afara ei;

    2. in locuri de munca “periculoase” si “foarte periculoase”, corpurile de iluminat fixe si mobile cu incandescenta, aflate in zona de accesibilitate vor avea cel putin gradul protectiei IP 44X (SR EN 60529);

    3. masurile de protectie pentru corpurile de iluminat din bai si dusuri se vor stabili conform cap. 5.

    4.1.55. Fac exceptie si se alimenteaza fara luarea masurilor de protectie din tabelul 4.6. corpurile de iluminat din iluminatul de siguranta care in mod normal nu se gasesc sub tensiune si sunt alimentate numai in cazul intreruperii iluminatului normal.

    4.1.56. Masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice la echipamentele electromedicale utilizate in vecinatatea pacientului, trebuie alese si aplicate in conditiile prevazute in SR EN 60601-1-1 si in subcapitolul 7.12 al prezentului normativ.

    4.1.57. Tensiunile maxim admise de alimentare si masurile specifice de protectie la soc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie sa fie cele din tabelul 4.7.

    4.1.58. Pentru calculele de protectie se utilizeaza valorile curentilor admisi prin corpul uman din STAS 2612 si SR CEI 60479/1,2.

     

    Tabelul 4.7.

    Tensiunile maxim admise de alimentare si masurile specifice de protectie la soc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric

    Tensiuni maxime admise de alimentare

    Masuri de protectie

    In curent alternativ:

    500 V, pentru alimentarea infasurarii primare a transformatorului de sudare

    Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de protectie pentru realizarea, fie a deconectarii de la retea la intreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers in gol la o valoarea de max. 24 V pt. “mediu foarte periculos” si respectiv 48 V pt. “mediu periculos” sau cu alte masuri care asigura conditii nepericuloase pentru operator in cazul atingerii accidentale a portiunilor neizolate a circuitului de sudura.

    75 V, pentru infasurarea secundara a transformatorului de sudare, la mers in gol (la bornele de sudare)

    In curent continuu la bornele de sudare pentru generatoare si convertizoare:

    100 V, la suprafata;

    65 V, in subteran

    Protectie impotriva atingerilor directe si indirecte.

     

    4.2. Protectia conductoarelor si cablurilor electrice impotriva supracurentilor

    Conditie generala

    4.2.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate impotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor sau scurcircuitelor.

    a) Protectia impotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie sa fie protejat prin dispozitive care sa intrerupa curentul in circuit daca unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depaseste valoarea curentului maxim admisibil si care, in cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolatiei conductoarelor.

    b) Protectia impotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie sa fie protejat prin dispozitive care sa intrerupa curentul in acest circuit daca unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Intreruperea trebuie sa se produca intr-un timp destul de scurt pentru a fi evitata deteriorarea conductoarelor.

    Protectia impotriva suprasarcinilor trebuie sa fie coordonata cu protectia la scurtcircuit in conditiile prevazute la art. 4.2.19 si 4.2.20.

    Tipul dispozitivelor de protectie impotriva supracurentilor

    4.2.2. Trebuie folosite urmatoarele tipuri de dispozitive de protectie impotriva supracurentilor:

    - dispozitive care protejeaza la curenti de suprasarcina (disjunctoarele cu relee de protectie la supracurenti, sigurante fuzibile);

    - dispozitive care protejeaza la curenti de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declansatoare rapide la scurtcircuit, sigurante fuzibile);

    - dispozitive care protejeaza atat la curenti de suprasarcina cat si la curenti de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu relee de protectie la supracurenti si cu declansatoare rapide, sigurante fuzibile).

    Protectia la suprasarcina

    4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcina trebuie sa intrerupa orice curent de suprasarcina in conductoarele circuitului inainte ca acest curent sa poata provoca o incalzire care ar deteriora izolatia, legaturile electrice sau buna functionare a receptoarelor.

    4.2.4. Caracteristica de functionare a unui dispozitiv pentru protectia unei distributii impotriva suprasarcinilor si caracteristicile de functionare a distributiei respective trebuie sa fie coordonate astfel incat sa fie indeplinite conditiile exprimate prin relatiile urmatoare

    IC ≤ IN ≤ Iadm

    I2 ≤ 1,45 Iadm

    in care:

    IC – curentul de calcul al distributiei (circuitului), in A;

    IN – curentul nominal al dispozitivului de protectie (pentru dispozitive de protectie reglabile, IN este curentul de reglaj ales), in A;

    Iadm – curentul admisibil in conductorul distributiei (conform tabelului 4.8)

    I2 – curentul care asigura efectiv declansarea dispozitivelor de protectie (Ideclansare) in conditiile stabilite in normele sau in prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de incercare – curent conventional), in A.

    In cazurile in care suprasarcinile sunt de lunga durata si valorile curentilor de suprasarcina sunt superioare valorii curentului conventional al dispozitivului de protectie, este asigurata protectia completa.

     

    Tabelul 4.8.

    Curenti maximi admisibili pentru conducte electrice si cabluri din Cu si Al cu izolatie din PVC, la temperatura aerului +30oC

    Sectiunea nominala a conductoarelor

    Curenti maximi admisibili in regim permanent, [A]

    Conducte electrice in tub (max 3 conductoare)

    Cabluri si cordoane cu mai multe conductoare, in aer

    Cabluri si conducte cu un singur conductor, in aer

    [mm2]

    Cu

    Al

    Cu

    Al

    Cu

    Al

    1

    11

    -

    14

    -

    19

    -

    1,5

    13

    -

    18

    -

    24

    -

    2,5

    19

    15

    25

    21

    32

    26

    4

    25

    19

    34

    27

    43

    33

    6

    32

    25

    44

    34

    54

    43

    10

    46

    34

    60

    47

    74

    58

    16

    60

    44

    80

    63

    98

    78

    25

    79

    62

    105

    82

    130

    101

    35

    101

    78

    130

    100

    159

    125

    50

    127

    97

    160

    125

    198

    156

    70

    161

    124

    200

    155

    246

    194

    95

    206

    157

    245

    190

    293

    232

    120

    236

    180

    285

    230

    345

    270

    150

    264

    202

    325

    250

    392

    312

    185

    -

    -

    370

    285

    449

    355

    240

    -

    -

    435

    340

    528

    416

    300

    -

    -

    500

    390

    610

    485

    Nota: Valorile curentilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculeaza folosind coeficientul de corectie din anexa 10.

    4.2.5. In cazul utilizarii pentru protectia impotriva curentilor de suprasarcina a sigurantelor sau a intrerupatoarelor mici, valorile curentilor nominali ai acestor dispozitive corelate cu valorile curentilor maximi admisibili in conductoarele si cablurile electrice se aleg din tabelul 4.9.

    Tabelul 4.9.

    Curenti nominali maxim admisibili pentru alegerea sigurantelor si a intrerupatoarelor automate mici pentru protectia la suprasarcina si scurtcircuit a conductoarelor si cablurilor din Cu si Al cu izolatie din PVC

    Sectiunea nominala a conductoarelor

    Curenti nominali pentru sigurante si intrerupatoare, [A]

    Conducte electrice in tub (max. 3 conductoare)

    Cabluri si cordoane cu mai multe conductoare, in aer

    Cabluri si conducte cu un singur conductor, in aer

    [mm2]

    Cu

    Al

    Cu

    Al

    Cu

    Al

    1

    6

    -

    10

    -

    10

    -

    1,5

    10

    -

    10

    -

    20

    -

    2,5

    16

    10

    20

    16

    25

    20

    4

    20

    16

    25

    20

    35

    25

    6

    25

    20

    35

    25

    50

    35

    10

    35

    25

    50

    35

    63

    50

    16

    50

    35

    63

    50

    80

    63

    25

    63

    50

    80

    63

    100

    80

    35

    80

    63

    100

    80

    125

    100

    50

    100

    80

    125

    100

    160

    125

    70

    125

    100

    160

    125

    200

    160

    95

    160

    125

    200

    160

    250

    200

    120

    200

    160

    250

    200

    315

    200

    150

    250

    200

    250

    200

    315

    250

    185

    -

    -

    315

    250

    400

    315

    240

    -

    -

    400

    315

    400

    315

    300

    -

    -

    400

    315

    500

    400

    4.2.6. Dispozitivul de protectie la suprasarcina trebuie sa fie instalat la inceputul fiecarui circuit precum si in toate punctele unei distributii in care valoarea curentului maxim admisibil in conductoare se reduce (de ex. datorita micsorarii sectiunii conductorului, schimbarii modului de pozare, schimbarii izolatiei conductorului, modificarii numarului de conductoare din tub sau din cablu, etc.) si dispozitivul de protectie din amonte nu poate asigura aceasta protectie. Punctele in care se modifica caracteristicile distributiei electrice sunt de exemplu situate la plecarile circuitelor sau coloanelor din tablouri de distributie, la ramificatiile spre receptoare individuale etc.

    4.2.7. Dispozitivul care protejeaza impotriva suprasarcinilor o distributie (circuitul) poate fi deplasat pe traseul acestei distributii daca conductoarele sau cablurile de pe portiunea de traseu din amonte de dispozitiv pana la punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil in acesta, nu au ramificatii sau prize de curent si indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

    a) lungimea sa nu fie mai mare de 3 m;

    b) sa fie realizata astfel incat sa se reduca la minimum riscul de scurtcircuit (de ex. prin executarea ei cu o protectie marita la influente externe);

    c) sa nu fie amplasata in apropierea materialelor combustibile.

    4.2.8. In schema IT nu se aplica posibilitatile de deplasare a aparatului de protectie si respectiv de a nu se prevedea protectie la suprasarcina.

    4.2.9. Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru instalatii din incaperi din categoriile de pericol de incendiu BE 3a (A), BE 3b (B), BE 2 (C) si in incaperi cu mediu din clasa AE 5 (PC).

    Nu este necesara protectia la suprasarcini in urmatoarele cazuri:

    - pentru o distributie situata in aval de locul de reducere a valorii curentului maxim admisibil in conductoare, daca protectia ei impotriva suprasarcinilor este asigurata de dispozitivul din amonte de punctul respectiv;

    - pentru o distributie in care nu exista pericolul aparitiei curentilor de suprasarcina, daca distributia este protejata impotriva scurtcircuitelor si nu are ramificatii sau prize de curent;

    - pentru instalatiile de comanda, semnalizare;

    - pentru conductoarele si cablurile de legatura intre masini electrice si demaroare, transformatoare, acumulatoare, redresoare, instalatii de comutare si similare.

    4.2.10. Nu trebuie prevazute dispozitive pentru protectia la suprasarcini pentru circuitele electrice care alimenteaza masini, aparate etc. la care intreruperea alimentarii constituie un pericol (circuite de excitatie a masinilor rotative, circuite de alimentare a electromagnetilor de mentinere sau ridicare, circuite secundare ale transformatoarelor de curent).

    In aceste cazuri se recomanda sa se instaleze dispozitive de semnalizare a aparitiei suprasarcinilor.

    Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit

    4.2.11. Dispozitivele pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit pentru conductoare si cabluri electrice, trebuie sa intrerupa orice curent de scurtcircuit in acestea, inainte ca acesti curenti sa produca supraincalziri periculoase pentru izolatia conductoarelor, pentru legaturile lor electrice precum si pentru ceea ce se gaseste in vecinatatea distributiilor respective, inclusiv echipamentele aflate pe circuit.

    4.2.12. Curentii de scurtcircuit prezumati trebuie sa fie determinati pentru punctele din instalatia electrica in care se considera ca este necesar. Determinarea acestor curenti se va face prin calcul, conform PE 134-2.

    4.2.13. Dispozitivul de protectie impotriva curentilor de scurtcircuit trebuie sa indeplineasca urmatoarele doua conditii:

    a) Capacitatea lui de rupere trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea celui mai mare curent de scurtcircuit prezumat in punctul in care este instalat.

    b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit aparut intr-un punct oarecare al circuitului trebuie sa fie mai mic decat timpul “t” in care curentul respectiv incalzeste conductorul pana la limita admisa la scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a caror durata este de maximum 5 s, timpul in care conductorul atinge temperatura limita admisa la scurtcircuit se determina cu relatia:

     

    in care:

    t – timpul, in secunde;

    s – sectiunea conductorului, in mm2;

    I – curentul de scurtcircuit, in A, exprimat ca valoare eficace;

    K – constanta, avand valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolatie de cauciuc, butilpropilena reticulata; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilena reticulata sau etilenpropilena; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru conductoare de Al izolate in cauciuc, butilpropilena reticulata sau etilen propilena; 115 pentru legaturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru o temperatura de 160°C.

    4.2.14. Dispozitivul care protejeaza impotriva scurtircuitelor trebuie sa fie instalat la inceputul fiecarui circuit, precum si in toate punctele in care se produce o reducere a sectiunii conductoarelor sau o alta schimbare a caracteristicilor aratate la art. 4.2.6.

    4.2.15. Se admite ca dispozitivul de protectie impotriva scurtcircuitelor sa nu fie amplasat in locurile precizate la art. 4.2.14. in urmatoarele doua cazuri:

    - atunci cand portiunea de traseu dintre locul in care apare reducerea de sectiune sau alta schimbare in distributie si locul de instalare a dispozitivului de protectie are o lungime de cel mult 3 m si este realizata astfel incat riscul de scurtcircuit este redus la minim (vezi art. 4.2.7.);

    - atunci cand in amonte de locul in care apare reducerea de sectiune sau alta schimbare in distributie este instalat un dispozitiv de protectie cu o caracteristica de functionare care asigura protectia la scurtcircuite a distributiei din aval, in conditiile date la art. 4.2.13.

    4.2.16. Se admite sa nu se prevada dispozitivele de protectie impotriva scurtcircuitelor in urmatoarele cazuri:

    - pe conductoarele si cablurile care leaga masinile generatoare de curent, transformatoarele, redresoarele, bateriile de acumulatoare; aceste dispozitive se vor prevedea numai in tablourile electrice;

    - in anumite circuite de masura.

    In aceste cazuri, distributia sa fie realizata astfel incat riscul de scurtcircuit sa fie redus la minim, aplicand conditiile de la art. 4.2.7.

    4.2.17. Din motive de siguranta nu trebuie prevazute dispozitive de protectie impotriva scurtcircuitelor in cazurile mentionate la art. 4.2.10.

    4.2.18. Acelasi dispozitiv de protectie poate proteja impotriva scurtcircuitelor mai multe conductoare in paralel cu conditia ca modul de distributie al acestora si caracteristicile de functionare ale dispozitivului sa fie coordonate corespunzator, conform conditiilor de la art. 4.2.15.

    Coordonarea dintre protectia la suprasarcina si protectia la scurtcircuit

    4.2.19. Daca un dispozitiv de protectie impotriva suprasarcinilor indeplinind conditiile de la art. 4.2.3. … 4.2.9. are o capacitate de rupere cel putin egala cu valoarea curentului de scurtcircuit prezumat in punctul in care este instalat, se va considera ca el poate asigura si protectia impotriva scurtcircuitelor pentru conductoarele si cablurile electrice situate in aval de punctul de instalare a dispozitivului. Trebuie sa se verifice insa pentru cazul respectiv daca sunt indeplinite conditiile de la art. 4.2.13.

    4.2.20. Daca se foloseste pentru protectia impotriva suprasarcinilor un dispozitiv distinct de acela utilizat pentru protectia la scurtcircuit, trebuie sa fie indeplinite conditiile de la art. 4.2.3. … 4.2.18.

    Caracteristicile dispozitivelor trebuie sa fie coordonate astfel incat energia pe care o lasa sa treaca dispozitivul de protectie impotriva scurtcircuitelor sa nu fie mai mare decat aceea pe care o poate suporta fara deteriorari dispozitivul de protectie impotriva suprasarcinilor. Se vor respecta conditiile de coordonare date de producatori in prospecte (de ex. pentru solicitarea sigurantei fuzibile cu releele termice).

    Limitarea supracurentilor prin tipul alimentarii

    4.2.21. Protectia conductoarelor impotriva oricaror supracurenti se considera asigurata daca impedanta sursei de alimentare permite generarea de catre aceasta a unui curent a carui valoare maxima nu poate fi mai mare decat curentul admisibil in conductoare (de ex. unele transformatoare de sudare, generatoare antrenate de motoare termice).

    Conditii de protectie la supracurenti, dupa functiunea lor in instalatia electrica

    4.2.22. Toate conductoarele active trebuie sa fie prevazute cu detectie de supracurent. Aceasta trebuie sa provoace decuplarea conductorului in care a fost detectat supracurentul, dar nu este obligatorie si deconectarea celorlalte conductoare active ale circuitului respectiv cu exceptia de la art. 4.2.24.b).

    4.2.23. Se interzice montarea pe conductoarele de protectie (PE, PEN) a oricaror elemente care pot produce intreruperea circuitului (sigurante, intrerupatoare etc.).

    4.2.24. In schema TT, pe circuitele alimentate intre faze in care conductorul neutru nu este distribuit, detectia de supracurent poate sa nu fie prevazuta pe una din faze daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

    a) pe circuitul respectiv sau in amonte, exista o protectie diferentiala acre poate provoca decuplarea tuturor conductoarelor de faza;

    b) pe circuitele situate in aval fata de dispozitivul de protectie diferentiala mentionat la punctul a) nu este distribuit un conductor neutru plecand dintr-un punct neutru artificial.

    In cazul in care intreruperea unei singure faze poate fi periculoasa, de exemplu in cazul motoarelor trifazate, trebuie sa fie luate masuri corespunzatoare de protectie (de ex. prin dispozitiv de protectie la functionarea in doua faze) si adoptarea masurii declansarii trifazate.

    4.2.25. In schemele TT si TN trebuie prevazuta o detectie a supracurentilor pe conductorul neutru (corespunzatoare sectiunii acestuia) daca sectiunea conductorului neutru este mai mica decat a conductorului de faza. Aceasta detectie trebuie sa conduca la decuplarea conductoarelor de faza dar nu in mod obligatoriu si la decuplarea conductorului neutru.

    Se admite sa nu se prevada detectia de supracurenti pe conductorul neutru chiar daca sectiunea lui este inferioara aceleia a conductoarelor de faza daca sunt indeplinite simultan urmatoarele doua conditii:

    - conductorul neutru este protejat impotriva scurtcircuitelor prin dispozitivul de protectie al conductoarelor de faza ale circuitului;

    - curentul maxim care se presupune ca ar putea sa parcurga conductorul neutru este, in regim normal, inferior fata de valoarea curentului maxim admisibil in conductor (aceasta conditie este indeplinita daca fazele sunt echilibrat incarcate).

    Fac exceptie instalatiile electrice din locuinte la care prevederea detectiei de supracurenti este obligatorie.

    4.2.26. In schemele TT si TN nu este necesara prevederea unei detectii de supracurent si nici a unui dispozitiv de decuplare pe conductorul neutru (sau median) daca sectiunea conductorului neutru este egala sau echivalenta cu aceea a conductoarelor de faza cu exceptia instalatiilor electrice din locuinte.

    4.2.27. In cazul adoptarii schemei IT, se recomanda ca aceasta sa fie cu neutrul nedistribuit.

    La schemele IT prevazute cu conductor neutru distribuit trebuie sa se prevada o detectie la supracurent care va produce atat decuplarea conductoarelor active cat si a conductorului neutru.

    Detectia la supracurent nu este necesara in cazul in care conductorul neutru este protejat la scurtcircuit printr-un dispozitiv plasat in amonte sau printr-un dispozitiv de protectie diferentiala al carui curent diferential nominal (IDn) este cel mult egal cu de 0,15 ori curentul admisibil in conductorul neutru respectiv. Acest dispozitiv trebuie sa decupleze toate conductoarele active ale circuitului, inclusiv conductorul neutru.

    4.2.28. Daca este impusa decuplarea conductorului neutru, acesta trebuie sa nu se faca inaintea decuplarii conductoarelor de faza si cuplarea lui sa se faca simultan sau inaintea cuplarii conductoarelor de faza.

    Selectivitatea protectiei

    4.2.29. In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie se insereaza intr-o distributie, caracteristicile lor se aleg astfel incat sa fie asigurata selectivitatea protectiei astfel incat in cazul unei avarii, sa functioneze protectia cea mai apropiata de aceasta, izoland doar portiunea respectiva, fara a scoate din functiune intreaga instalatie (de ex. intre curentii nominali ai fuzibililor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin doua trepte).

    Trebuie asigurata corelarea protectiei la supracurenti din instalatia electrica de la consumator, cu protectia instalatiei electrice de racord a furnizorului de energie electrica, astfel incat sa fie realizate conditiile de selectivitate a protectiei.

    4.3. Protectia impotriva efectelor termice in functionare normala

    4.3.1. In instalatiile electrice trebuie luate masuri de protectie a persoanelor, animalelor, materialelor si echipamentelor montate fix si a celor aflate in apropierea instalatiilor electrice, impotriva efectelor si radiatiilor termice care ar putea avea ca urmari:

    - pericol de arsuri pentru persoane, animale;

    - arderea sau degradarea materialelor;

    - periclitarea functionarii materialelor electrice instalate.

    Siguranta la foc in functionarea normala

    4.3.2. Materialele si echipamentele care in functionare normala, de avarie sau de manevra gresita pot produce flacari sau scantei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 70oC) vor fi amplasate conform conditiilor prevazute de producator.

    Daca aceste conditii nu pot fi respectate, trebuie prevazute ecrane de protectie corespunzatoare.

    4.3.3. Daca echipamentele electrice dintr-o incapere contin lichide combustibile cum sunt uleiurile minerale si hidrocarburile izolante, in cantitati mai mari sau egale cu 25 l, trebuie luate masuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita imprastierea acestora) iar incaperea va avea pereti din clasa CA1 (C0) si rezistenta la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice conform prevederilor Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P11.

    Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri, siliconi), limita de 25 l poate fi majorata la 60 l.

    Se prevad dispozitive de actionare manuale sau automate pentru asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active in caz de incendiu.

    4.3.4. Dispozitivele de protectie, in caz de incendiu, trebuie sa se gaseasca la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevra trebuie sa fie usor de recunoscut si usor accesibil.

    4.3.5. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protectie (PACD) cu protectie la curent diferential rezidual (DDR) cu curentul nominal de functionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la bransament. Prevederea este obligatorie pentru cladiri de invatamant, sanatate, comert, constructii de turism, constructii de lemn, cu aglomerari de persoane, unitati de mica productie sau service cu incaperi cu umiditate ridicata, depozite de marfuri combustibile, discoteci, sali de dans.

    4.3.6. Se prevad obligatoriu cu protectie diferentiala circuitele destinate alimentarii receptoarelor electronice care trebuie sa functioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit inchis, instalatii antiefractie etc.).

    Protectia impotriva arsurilor

    4.3.7. Partile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate in zona accesibila nu trebuie sa atinga temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor si nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in tabelul 4.10.

    Tabelul 4.10.

    Temperaturile maxime admise pentru partile accesibile ale echipamentelor electrice

    Parti accesibile

    Materialul partilor accesibile

    Temperaturi maxime [oC]

    Organe de comanda manuala

    metalic

    55

    nemetalic

    65

    Prevazute pentru a fi atinse cu mana dar neprevazute a fi tinute in mana

    metalic

    70

    nemetalic

    80

    Prevazute pentru a nu fi atinse in serviciu normal

    metalic

    80

    nemetalic

    90

    Protectia impotriva supraincalzirilor

    4.3.8. Echipamentele electrice pentru instalatiile de incalzire cu aer cald sau pentru prepararea apei calde trebuie ca prin constructie sau prin montaj sa fie protejate impotriva temperaturilor periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, protectia trebuie asigurata printr-un dispozitiv care va functiona independent de termostat.

    4.4. Protectia impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime (supratensiuni de origine atmosferica transmise prin retele si supratensiuni de comutatie)

    4.4.1. Protectia la supratensiuni se face cu diode, eclatoare si varistoare (tabelul 4.11.).

    Caracteristicile lor trebuie sa permita functionarea normala a instalatiei la tensiune nominala si sa asigure protectia acesteia la supratensiuni de scurta durata.

     

    Tabelul 4.11.

    Caracteristici de functionare ale descarcatoarelor

    Tipuri de descarcatoare

    Avantaje

    Dezavantaje

    Precizari

    1

    2

    3

    4

    Diode

    - timp de raspuns foarte rapid (picosecunde)

    - tensiunea de prag foarte precisa

    - putere de disipare a energiei slaba

    - sunt recomandate pentru protectia interna a echipamentelor

    Eclator cu gaz

    - putere mare de disipare a energiei

    - curent de fuga neglijabil

    - timp lung de raspuns

    - tensiune de amorsare putin precisa si superioara tensiunii de prag

    - utilizat in instalatiile de curenti slabi (instalatii de comunicatii) si asociat cu vari-stoare pentru protectia retelelor de joasa tensiune

    Eclator cu aer

     

     

    Utilizat pentru protectia retelelor de MT

    Varistor cu oxid metalic

    - timp de raspuns destul de rapid (nano-secunde)

    - buna putere de disipare a energiei

    - imbatranire dupa fiecare amorsare care provoaca un curent de fuga de durata

    - fiabile si econo-mic sunt recomandate la protectia instalatiilor de joasa tensiune din cladiri

    Protectia impotriva defectelor de izolatie intre instalatiile de inalta tensiune si instalatiile de joasa tensiune

    4.4.2. Intr-o instalatie de joasa tensiune, in caz de defect la pamant in partea de inalta tensiune a statiei de transformare care alimenteaza instalatia de joasa tensiune, trebuie luate masuri pentru asigurarea persoanelor si echipamentelor.

    4.4.3. Masurile de protectie ale instalatiei de joasa la defectele la pamant din instalatia de inalta tensiune trebuie sa se realizeze conform SR CEI 603634-4-442+A1.

    Protectia impotriva supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie (manevra)

    4.4.4. Trebuie asigurata protectia utilizatorilor si a bunurilor si continuitatea in functionare a instalatiilor electrice impotriva tensiunilor care pot sa apara la originea unei instalatii tinandu-se seama de indicele keraunic al zonei si de amplasamentul si caracteristicile dispozitivelor de protectie impotriva supratensiunilor.

    4.4.5. Valorile supratensiunilor tranzitorii depind de natura retelei de alimentare (subterana sau aeriana) si de eventuala prezenta a dispozitivelor de protectie impotriva supratensiunilor in amonte de originea instalatiei si de caracteristicile de alimentare la joasa tensiune.

    4.4.6. Nu necesita protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie:

    a. Instalatia electrica alimentata e la o retea subterana, de joasa tensiune in care supratensiunile tranzitorii au valori nepericuloase.

    b. Instalatia electrica alimentara de la o retea aeriana prin intermediul unei instalatii de bransament subterana cu o lungime de minimum 150 m (atenuarea supratensiunilor tranzitorii este suficienta).

    c. Instalatia electrica alimentata de la o linie aeriana de joasa tensiune daca influentele externe nu sunt de clasa AQ1 (anexa 2).

    d. Atunci cand constructia este prevazuta cu IPT si in care echipamentele nu trebuie protejate impotriva impulsului electromagnetic generat de trasnet.

    4.4.7. La o instalatie electrica alimentata de la o linie aeriana de joasa tensiune daca influentele externe sunt de clasa AQ 2 (anexa 2), trebuie luate in considerare urmatoarele situatii in functie de nivelul supratensiunilor tranzitorii la originea instalatiei:

    a) daca acest nivel este inferior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de distributie si receptoarelor indicat in tabelul 4.12., nu este necesara prevederea nici unei protectii suplimentare impotriva supratensiunilor de origine atmosferica;

    b) daca acest nivel este superior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de distributie si a receptoarelor indicate in tabelul 4.12. dar mai mic decat nivelul de referinta din tabelul 4.13., atunci la originea instalatiei se recomanda prevederea unei protectii impotriva supratensiunilor de origine atmosferica;

    c) daca acest nivel este superior nivelului de referinta din tabelul 4.13., atunci la originea instalatiei trebuie prevazuta o protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica.

     

    Tabelul 4.12.

    Valorile tensiunii de tinere la impuls (kV)

    Tensiunea nominala de alimentare (V)

    Tensiunea de la impuls pentru: (kV)

    Retele trifazate Uo/U

    Retele monofazate

    Echipamente de la originea instalatiei

    Materiale de distributie si circuite terminale

    Aparate de utilizare

    Echipamente special protejate (echipamente electronice)

    categorie IV*

    categorie III*

    categorie II*

    categorie I*

     

    120…240

    4

    2,5

    1,5

    0,8

    230/400

    -

    6

    4

    2,5

    1,5

    400/690

    -

    8

    6

    4

    2,5

    1000

    -

    Valorile sunt alese de proiectanti

    *Conform normelor germane VDE, clasificarea categoriilor este A, B, C, D.

    In fig. 4.e este prezentat un exemplu de incadrare in categoriile de tinere la impuls a materialelor si echipamentelor electrice dintr-o distributie trifazata de joasa tensiune.

    Zonele de protectie impotriva trasnetelor, conform SR CEI 61312-1, sunt:

    ZPT 0A – zona in care elementele pot fi supuse loviturilor directe de trasnet, ceea ce pot avea drept consecinta scurgerea integrala a curentului de trasnet prin ele. In aceasta zona campul electromagnetic nu este atenuat.

    ZPT 0B – zona in care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trasnet, dar in care nu este atenuat campul electromagnetic.

    ZPT 1 – zona in care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trasnet si in care curentii din toate elementele conductoare din aceasta zona sunt mai mici decat curentii din zona 0B. In aceasta zona, campul electromagnetic poate fi, de asemenea, atenuat in functie de masurile de ecranare.

    4.4.8. Materialele si echipamentele electrice trebuie alese astfel incat tensiunea lor de tinere la impuls sa fie cel putin egala cu valoarea supratensiunii estimate in locul de instalare asa cum este precizat in tabelul 4.12.

    Atunci cand un material sau echipament electric este definit prin categoria sa de supratensiuni, tensiunea de tinere la impuls este definita conform tabelului 4.12.

    Tabelul 4.12. stabileste o relatie conventionala intre tensiunea nominala de alimentare a instalatiei si nivelul estimat al tensiunilor tranzitorii.

    Se poate utiliza, daca este necesar, un transformator de separare pentru alimentarea unui echipament electric pentru a asigura o atenuare a supratensiunilor corespunzatoare categoriei de supratensiuni D.

    4.4.9. Nivelele de referinta ale supratensiunii in cazul in care o parte a unei instalatii electrice contine o linie aeriana, sunt cele indicate in tabelul 4.13. si pentru asigurarea protectiei trebuie indeplinita una din urmatoarele conditii:

    - utilizarea unor materiale de categoria de supratensiuni A;

    - prevederea unei protectii impotriva supratensiunilor, respectiv reducerea si limitarea nivelului supratensiunii la valorile din tabelul 4.12.

    Tabelul 4.13.

    Nivelul de referinta al supratensiunilor de origine atmosferica la originea instalatiei

    Tensiunea nominala de alimentare (V)

    Nivelul de referinta al supratensiunilor tranzitorii la originea instalatiei (categoria IV (A) de supratensiuni) (kV)

    Retele trifazate Uo/U

    Retele monofazate Uo

     

    230/400

    230

    6

    400/690

    -

    8

    1000

    -

    8

    4.4.10. Protectia impotriva supratensiunilor de origine atmosferica in cazul in care influentele externe sunt de clasa AQ 2, trebuie asigurata printr-unul sau mai multe descarcatoare corespunzatoare tensiunii nominale de alimentare a instalatiei, alese in functie de valoarea maxima a tensiunii de incercare la amorsare indicata de producator. Ele trebuie instalate la originea instalatiei electrice si legate intre conductoare si pamant, astfel:

    - in cazul schemelor de legare la pamant TN si TT:

    daca conductorul neutru este legat la pamant la originea instalatiei, intre fiecare conductor de faza si pamant;

    daca conductorul neutru nu este legat la pamant la neutru pe de o parte si la pamant pe de alta parte.

    - in cazul schemei de legare la pamant IT, intre fiecare conductor de faza si pamant si, daca neutrul este distribuit, intre neutru si pamant.

    Legarea la pamant a descarcatoarelor se face la instalatia de legare la pamant a constructiei.

    4.4.11. In cazul schemei TN.C nu se instaleaza descarcatoare de supratensiune intre neutru si pamant (neutrul N este comun cu conductorul de protectie PE si nu exista posibilitatea de a creste potentialul neutrului in raport cu pamantul). Ele se instaleaza numai intre conductoarele active si pamant.

    4.4.12. La alegerea descarcatoarelor de supratensiune, in functie de schema de legare la pamant, tensiunea maxima in regim permanent Uc a acestora trebuie sa respecte conditiile din tabelul 4.14.

    4.4.13. Pot fi instalate unul sau mai multe descarcatoare in functie de numarul receptoarelor de protejat.

    Daca se instaleaza mai multe descarcatoare atunci trebuie sa se respecte:

    - distantele indicate de producatori,

    - nivelele de protectie Up de la art. 4.4.16.

    4.4.14. Montarea descarcatoarelor in cascada necesita o coordonare intre dispozitivele de protectie. Aceasta se realizeaza fie prin alegerea lungimii conductorului dintre descarcatoare, fie prin alegerea corespunzatoare ea inductantelor de cuplare.

    Tabelul 4.14.

    Conditii de alegere a descarcatoarelor in functie de schema de legare la pamant si de modul de instalare

    Schema de legare la pamant

    Mod de instalare a descarcatoarelor

     

     

    Modul comun (protectie intre conductoarele active si pamant)

    Modul diferential (protectie intre faze si neutru)

    TT

    Uc > 1,5 Uo

    TN-S

    Uc > 1,1 Uo

    Uc > 1,1 Uo

    TN-C

    Uc > 1,1 Uo

     

    IT

    Uc > 1,732 Uo

    Uc > 1,1 Uo

     

    Unde:

    Uc – tensiunea maxima in regim permanent a descarcatoarelor de supratensiune;

    Uo – tensiunea retelei 230 V.

    4.4.15. Daca nivelul de protectie al descarcatorului din tabloul de distributie este prea ridicat in raport cu tensiunea de rezistenta la soc a receptorului de protejat, se prevede un descarcator complementar avand nivelul de protectie corespunzator receptorului.

    4.4.16. Pentru a se asigura in functionare se recomanda utilizarea unui dispozitiv de protectie la supratensiunea cu indicare optica a deconectarii in caz de epuizare a acestuia.

    Protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala (de retea)

    4.4.17. Protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala se face cu:

    - protectie maximala de tensiune UMT = 270 ± 10V;

    4.4.18. Timpul de declansare al dispozitivului de protectie trebuie sa fie mai mic sau egal cu 0,2 s.

    Dispozitivul poate fi separat, atasat sau inclus in intrerupatorul automat, insa totdeauna dupa acesta inspre consumator.

    Protectia impotriva supratensiunilor in retele de telecomunicatii

    4.4.19. Aparatele de comunicatii care sunt conectate atat la reteaua de joasa tensiune cat si al reteaua telefonica trebuie protejate impotriva supratensiunilor de origine atmosferica.

    4.4.20. Protectia retelelor de comunicatii se face cu eclatoare. Daca este necesar se pot asocia cu diode sau varistoare. Aceste descarcatoare pot fi bipolare sau tripolare.

    4.4.21. Repunerea in functiune a unui descarcator epuizat, pentru instalatii de curenti slabi, se face numai de catre persoane autorizate.

    Protectia impotriva tensiunilor minime

    4.4.22. In cazurile in care scaderea, disparitia sau aparitia neasteptata a tensiunii poate pune in pericol persoane sau bunuri, sau poate perturba exploatarea instalatiei electrice, se prevad dispozitive de protectie la tensiune minima (de ex. relee minimale de tensiune).

    4.4.23. Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se prevede de regula pe circuite pentru a facilita repornirea la comutarea automata a sursei.

    4.4.24. Daca inchiderea unui circuit poate conduce la o situatie periculoasa aceasta inchidere nu trebuie sa se faca automat.

     

    5. MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE

    TIPURI DE INSTALATII ELECTRICE

    5.1. Conditii comune pentru alegerea si montarea materialelor

    5.1.1. La alegerea si montarea materialelor de instalatii electrice trebuie respectate, pe langa conditiile din acest capitol si cele ale producatorilor si cele din agrementele tehnice.

    5.1.2. In instalatiile electrice ale constructiilor trebuie utilizate conductoare, cabluri sau bare din cupru si/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico-economic, tinandu-se seama de caracteristicile fizico-chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele si reglementarile din anexa 1.

    5.1.3. Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor de cupru in urmatoarele situatii:

    a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita cum sunt: receptoarele din blocul operator, din incaperile pentru reanimare si in incaperile pentru servicii de urgenta din cladiri de spitale si similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranta pentru evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme si instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, receptoare de siguranta din centrale electrice;

    b) in incaperi, zone sau spatii din exterior, cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a aluminiului sau a otelului nu este corespunzatoare (anexa 11), daca instalatiile nu se pot executa cu acoperiri de protectie sau carcasari etanse, la agentii corozivi respectivi;

    c) la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor (de ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante, etc.) daca aceste solicitari pot fi transmise instalatiilor respective;

    d) la instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice in cazurile prevazute in capitolul 4.1. si SR CEI 60364-4-4;

    e) la circuitele electrice de comanda, automatizare, masura si semnalizare, in afara de situatiile urmatoare in care se pot folosi conductoare de aluminiu:

    - la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;

    - la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda, daca sectiunea conductoarelor de aluminiu rezulta egala sau mai mare de 10 mm2;

    - la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala (de ex. vane, ventile, clapete) si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc;

    - la circuitele de lumina si pentru incalzit local ale dulapurilor de aparate si celulelor.

    f) in incaperi, zone sau spatii cu atmosfere explozive, cu sectiunea pana la 16 mm2 Cu in conditiile SR CEI 60079+14.

    5.1.4. Conductele electrice trebuie manevrate si utilizate in limitele de temperatura a mediul ambiant prevazute in standardele de produs sau de catre producator.

    5.1.5. Tipul distributiei (conductoare libere, in tub etc.) si modul de pozare (aerian, ingropat, in ghene etc.) respectiv tipul conductelor electrice trebuie alese in functie de influentele externe pe baza prevederilor din anexa 3.

    Conditii de dimensionare a sectiunii conductoarelor si barelor electrice

    5.1.6. Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent, in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si a conditiilor de protectie impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de sectiune minima. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica si la conditia de stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.

    5.1.7. Sectiunile barelor electrice de faza trebuie dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare, la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit (conform PE 103) si la conditia de pierdere de tensiune.

    5.1.8. Conductorul neutru (N) trebuie sa aiba aceeasi sectiune cu conductorul de faza in urmatoarele cazuri:

    - in circuitele monofazate cu doua conductoare, indiferent de sectiunea conductoarelor;

    - in circuitele monofazate cu trei conductoare si in circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mica sau egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al;

    - in circuitele trifazate care alimenteaza receptoare monofazate ce pot fi actionate distinct pe faze.

    In circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mare de 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al, se admite ca sectiunea conductorului neutru sa fie inferioara conductoarelor de faza daca sunt indeplinite simultan conditiile din art. 4.2.25., dar ea va fi cel putin egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al.

    Se recomanda ca incarcarea circuitului in functionare normala sa fie distribuita, pe cat posibil, egal intre faze.

    5.1.9. Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie (PE) si ale conductoarelor si barelor folosite simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile din subcapitolul 4.1. si din STAS 12604/4,5.

    5.1.10. Sectiunile conductoarelor cablurilor electrice se dimensioneaza pe baza conditiilor din normativul PE 107.

    5.1.11. In calculele de dimensionare a sectiunilor conductoarelor si barelor trebuie utilizate valorile caracteristicilor electrice si mecanice (rezistivitate, coeficientul de variatie a rezistivitatii cu temperatura, coeficientul de dilatare termica, rezistenta la rupere, alungirea la rupere, rezistenta la incovoiere, etc.) stabilitate prin standardele de produs sau de catre producator.

    5.1.12. La dimensionarea coloanelor electrice de lumina si priza trebuie aplicate, in cazurile in care nu se pot stabili valori exacte, urmatoarele valori pentru factorii de simultaneitate:

    - la cladiri civile, valorile date de PE 155;

    - la cladiri de locuit, valorile date in GP 052;

    - la cladiri industriale (de productie si/sau depozite), 0,8 ÷ 0,9;

    - la iluminatul de siguranta, 1.

    Curentii maximi admisibili in conducte si bare

    5.1.13. Indeplinirea conditiei de stabilitate termica in regim permanent de lucru se asigura alegandu-se curentul maxim admisibil in conductor sau bara astfel incat valoarea lui sa fie cel putin egala cu valoarea curentului de calcul al circuitului sau coloanei respective.

    5.1.14. Valoarea curentului maxim admisibil intr-un conductor in regim permanent de lucru se stabileste in functie de materialul, sectiunea si natura izolatiei conductorului si modul lui de montare, pe baza datelor din anexele 7, 8, 9.

    In cazul in care temperatura mediului ambiant este diferita de +25°C se aplica valorilor curentilor din anexele 7, 8, 9 coeficientii de corectie din anexa 10.

    Daca un traseu de conducte electrice tece prin medii cu temperaturi diferite, sectiunea se dimensioneaza pentru temperaturi corespunzatoare mediului prin care trece cea mai lunga portiune de traseu, daca portiunea de traseu ce trece prin mediul cu temperatura cea mai ridicata are cel mult 10 m, dar nu mai multe de 20% din lungimea traseului.

    5.1.15. Valorile curentilor maximi admisibili pentru bare electrice se aleg din STAS 7944, in functie de materialul si sectiunea barelor (vopsite sau nevopsite), felul curentului, modul lor de montare.

    5.1.16. In cazul regimurilor intermitente de lucru cu durata totala a ciclului de min. 10 min. si durata de functionare de max. 4 min. pentru sectiuni ale conductoarelor de cupru mai mari de 10 mm2 sau conductoare de aluminiu cu sectiunea mai mare de 16 mm2, curentii maximi admisibili se calculeaza aplicandu-se valorilor curentilor maximi admisibili de durata, un coeficient supraunitar de corectie „a” determinat cu relatia:

     

    in care:

    DC – durata relativa de functionare;

    tf – durata de functionare;

    tc – durata totala a ciclului (timp de functionare + timp de repaus).

    Pentru durate de functionare mai mari de 5 min. si durata totala a ciclului mai mica de 10 min. se considera ca regimul de functionare este permanent si se aplica prevederile de la art. 5.1.3. ... 5.1.15.

    5.1.17. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire, pe baza urmatoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admis:

    - pentru conductore de cupru, de 35A/mm2;

    - pentru conductoare de aluminiu, de 20A/mm2.

    Pierderi de tensiune maxim admise

    5.1.18. In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune, valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:

    3% pentru receptoarele din instalatiile electrice de lumina;

    5% pentru restul receptoarelor (forta etc.).

    Pierderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxima absorbita, la care se dimensioneaza coloanele si circuitele electrice in cauza, pe traseul cel mai lung si mai incarcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cladiri de locuit) si receptorul electric cel mai indepartat.

    5.1.19. In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune in regim normal de functionare a acestora trebuie sa fie de cel mult:

    - 8% pentru receptoarele din instalatii electrice de lumina;

    - 10% pentru restul receptoarelor (forta, etc.).

    Pierderile de tensiune se stabilesc pentru puterea maxima absorbita in regim normal de functionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distributiei, pe traseul dintre postul de transformare sau centrala si receptorul electric cel mai indepartat.

    5.1.20. In cazul instalatiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune, la pornire, fata de tensiunea nominala trebuie sa fie cel mult egala cu aceea specificata de producator pentru motorul si paratele de comanda respective, dar de maxim 12% daca nu se dispune de alte date.

    Sectiuni minim admise

    5.1.21. Sectiunile conductoarelor de faza, neutru si de protectie se determina din anexele 5, 6 subcapitolul 4.1. si STAS 12604/4,5, in conformitate cu valorile rezultate din calculele de incalzire, de pierderi de tensiune, verificarea conditiei de rezistenta mecanica si verificarea la solicitari electrodinamice atunci cand este cazul.

    Conditii de trecere a conductelor electrice, cablurilor, barelor si tuburilor prin elemente de constructie

    5.1.22. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructii din materiale incombustibile clasa CA1 (C0) se executa in urmatoarele conditii:

    a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, trecerea se face folosind izolatoare de trecere executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0), incastrate in zid cu borne de trecere;

    b) In cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejandu-le in tuburi de protectie pe portiunea de trecere.

    Conductele punte (INTENC) se protejeaza in tuburi pe portiunea de trecere. Capetele tuburilor care ies din elementul de constructie se prevad cu tile de portelan sau alte materiale electroizolante in incaperile uscate sau umede cu intermitenta din categoriile AD 1, AD 2 (U0, U1) si cu pipe indreptate in jos, in incaperile umede sau ude, categoriile AD 3, AD 4 (U2, U3).

    Tilele si pipele se monteaza astfel incat sa iasa complet din elemente de constructie. La trecerea intre interior si exterior sau intre incaperi cu umiditati, temperaturi sau agenti corosivi diferiti, tilele si pipele se umplu cu masa izolanta (bitum, masa izolanta pentru cabluri, mastic, etc.), in incaperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicata sau cu mediul corosiv cel mai agresiv. Tuburile de protectie se monteaza inclinat cu panta descendenta spre incaperea cu conditiile cele mai grele;

    c) In cazul conductelor electrice instalate in tuburi, nu este necesara o alta protectie. Fac exceptie traversarile prin rosturi de dilatatie, caz in care conductele se protejeaza in tub pe portiunea de trecere (tub in tub). Daca trecerea se face intre incaperi cu medii diferite, tuburile de protectie se instaleaza inclinat spre incaperile cu conditiile cele mai grele. Golurile dintre tub si elementele de constructie se umplu cu masa izolanta (ca si la punctul b).

    Etansarea golurilor la infiltrari de gaze se realizeaza cu mortar de ciment la golul dintre tub si elementele de constructie si cu celochit si snur electroizolant la golul dintre tub si conducte sau cabluri, si se aplica prevederile Normativului I 6.

    5.1.23. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) trebuie sa se faca in urmatoarele conditii:

    a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, se aplica prevederile de la art. 5.1.22., a) si se etanseaza golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, cu dopuri de vata de sticla, vata de sticla cu ipsos, etc.;

    b) In cazul conductoarelor izolate si cablurilor libere sau instalate in tuburi si a conductoarelor punte (INTENC), acestea se protejeaza pe portiunea de trecere prin tuburi (tub in tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) si golurile se etanseaza cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, fata de elementul de constructie (de ex. cu vata de sticla si ipsos, etc.) si intre tub si conductele electrice (de ex. cu vata de sticla, etc.).

    5.1.24. Se admit treceri prin elemente de constructie rezistente la foc sau rezistente la explozie in mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultana a urmatoarelor conditii:

    - pe portiunea de trecere, conductele electrice, bornele, etc. nu trebuie sa aiba materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4), cu exceptia izolatiei conductoarelor;

    - spatiile libere din jurul conductelor electrice, barelor izolate, tuburilor, etc. Inclusiv in jurul celor pozate in canale, galerii, estacade, etc., sa fie inchise pe portiunea de trecere pe toata grosimea elementului de constructie, cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) (de ex. beton, zidarie) care sa asigure rezistenta la foc egala cu aceea a elementului de constructie respectiv;

    - trecerea cu conducte electrice, bare tuburi, etc. sa se faca astfel incat sa nu fie posibila dislocarea unor portiuni din elementul de constructie ca urmare a dilatarii elementelor de instalatii electrice.

    5.1.25. Ghenele si canalele verticale sau orizontale in care se gasesc conductoare, tuburi sau bare electrice se executa si se inchid in conditiile date in reglementarile specifice.

    5.1.26. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte, cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiilor electrice.

    Conditii pentru legaturile electrice

    5.1.27. Legaturile electrice ale conductoarelor sau barelor intre ele, la aparate sau elemente metalice, se executa prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate, sigure in timp si usor de verificat.

    5.1.28. Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor sau barelor si de caracteristicile mediului.

    5.1.29. Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc.).

    5.1.30. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie.

    5.1.31. Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune. Fac exceptie de la aceasta prevedere legaturile liniilor de contact ce alimenteaza receptoarele mobile si legaturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate.

    5.1.32. Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (de ex. tub varnis, banda izolanta, capsule izolante, etc.) care trebuie sa asigure legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor.

    5.1.33. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.

    Legaturile conductoarelor de cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minimum 10 spire, o lungime a legaturii egala cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.

    5.1.34. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de aluminiu trebuie sa se faca prin cleme speciale (cu suprafete de strangere striate si elemente elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociata cu lipire sau prin sudare.

    Inainte de executarea legaturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curata de oxizi. Face exceptie legatura executata prin presare care nu necesita o astfel de pregatire.

    5.1.35. Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla rasucire.

    5.1.36. Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

    5.1.37. Legaturile barelor se executa cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

    5.1.38. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, etc. se face prin strangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm2 si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mm2. La conductoarele care se leaga la elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafete triate.

    5.1.39. La legaturile electrice realizate prin strangere mecanica, suprafetele de contact ale conductoarelor si barelor trebuie pregatite inainte de executie prin curatire pana la luciu metalic; la conductoarele de aluminiu curatirea se face sub vaselina neutra. Suprafetele curate se protejeaza prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau otel. In incaperi din clasele de mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) si in zona litoralului AF2 (ZL) suprafetele curate la conductoarele multifilare si barele de cupru sau otel trebuie protejate impotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire).

    5.1.40. Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin insurubari, cu contrapiulite, inele de siguranta (saiba elastica) pentru asigurarea impotriva desurubarii.

    Conditii de marcare prin culori a conductelor si barelor electrice

    5.1.41. Conductele si barele electrice trebuie marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire.

    5.1.42. Se folosesc urmatoarele culori de marcare:

    a) pentru conductoare izolate si cabluri:

    - verde/galben, pentru conducte de protectie (PE);

    - albastru deschis, pentru conducte neutre (N si median);

    - verde/galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN daca sunt izolate;

    - alte culori decat cele de mai sus (de ex. Rosu, albastru , maro) pentru conductoare de faza sau pol (L1, L2, L3);

    Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conducte PE sau PEN.

    b) pentru conductoare active neizolate si bare, in curent alternativ:

    - rosu, pentru faza L1;

    - galben, pentru faza L2;

    - albastru, pentru faza L3;

    - negru cu dungi albe, cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare neutre;

    - alb, cenusiu sau negru, pentru barele de legare la pamant (PE).

    c) pentru conductoare izolate si neizolate, cabluri si bare, in curent continuu:

    - rosu, pentru conductorul pozitiv (+);

    - albastru, pentru conductorul negativ (-);

    - cenusiu deschis, pentru conductorul median (M).

    La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.

    5.1.43. In intreaga instalatie electrica dintr-o cladire trebuie mentinuta aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apartin aceleiasi faze.

    Sisteme de pozare si montare A. Pozarea conductelor electrice montate liber in exteriorul cladirilor

    5.1.44. Montarea libera a conductelor electrice pe cladiri, la exterior, se admite numai in cazurile in care pot fi indeplinite simultan urmatoarele conditii:

    - peretii exteriori ai cladirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0);

    - conductele electrice sunt instalate astfel incat atingerea lor sa nu fie posibila decat cu ajutorul unor mijloace speciale;

    - distantele minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt cel putin egale cu acelea specificate in tabelul 5.1.1. pentru conductoare izolate sau neizolate.

    Se admite montarea libera a conductoarelor electrice izolate pe pereti combustibili cu respectarea conditiilor de la art. 3.3.9.

    Tabelul 5.1.1.

    Distante minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor

    Elemente fata de care se masoara distanta minima

    Distante minime, [m]

    conductoare neizolate

    conductoare izolate

    pe verticala

    pe orizontala

    pe verticala

    pe orizontala

    Sol

    6,0

    -

    4,0

    -

    Acoperisuri circulabile, terase, balcoane

    3,0*

    1

    3,0

    1

    Usi, ferestre

    0,3 sus 1 jos

    1

    0,3

    0,3

    Elemente ale instalatiilor si utilajelor cu manipulare sau intretinere frecventa

    3,0

    1,75

    1,2

    1,0

    Elemente ale instalatiilor si utilajelor fara manipulare sau intretinere frecventa

    2,75

    1,5

    1,0

    0,8

    *numai deasupra balconului

    5.1.45. Pentru distributii de conducte electrice montate liber in exterior se utilizeaza conductoare neizolate sau izolate. Folosirea conductoarelor izolate este obligatorie daca:

    - mediul este corosiv pentru conductoarele neizolate;

    - pe traseul distributiei nu pot fi respectate distantele minime prevazute pentru conductoarele neizolate din tabelul 5.1.1.

    - in reglementari specifice este prevazuta utilizarea conductoarelor izolate (de ex. in normativul PE 106).

    5.1.46. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie sa aiba izolatia rezistenta la intemperii.

    5.1.47. Conductele electrice se instaleaza liber la exterior pe peretii exteriori ai cladirilor, pe suporturi de acoperis si pe stalpi conform normativului PE 106. Ele se monteaza pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile.

    Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.

    5.1.48. Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de pe peretii cladirilor este de 4 m.

    5.1.49. Conductele electrice montate liber la exteriorul cladirilor se amplaseaza fata de elementele de constructie inaccesibile in mod obisnuit (de ex. pereti fara usi sau ferestre, acoperisuri cu unghiuri fata de orizontala peste 45°), la distanta de cel putin 0,3 m, conform PE 106.

    5.1.50. Conductele electrice montate liber in exterior se instaleaza astfel incat gheata sau zapada de pe acoperisuri sa nu le poata atinge prin cadere.

    B. Pozarea conductelor electrice montate liber in interiorul cladirilor

    5.1.51. Conductoarele neizolate se utilizeaza montate liber numai in incaperi din categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), conform anexei 2., din cladiri de productie si/sau depozite, in urmatoarele cazuri:

    - la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;

    - la magistrale de distributie de JT;

    - in medii corozive pentru izolatia conductoarelor;

    - pentru conductoare de protectie (PE).

    Se admite montarea libera a conductoarelor neizolate in incaperi din categoria BE2 (C) din astfel de cladiri pentru:

    - linii de contact pentru masini de ridicat si transportat cu conditia ca instalarea lor sa se faca astfel incat sa se impiedice producerea sau propagarea incendiilor;

    - conducte de protectie (PE).

    5.1.52. Conductoarele izolate se utilizeaza montate liber in incaperi de categoria BE 1a (D) sau BE 1b (E) din cladiri de productie si/sau depozite din constructii care fac parte din organizari de santier. In incaperi din categoria BE 2 (C), montarea libera a conductoarelor izolate se admite in cazurile si in conditiile prevazute la art. 5.1.51.

    5.1.53. Se interzice montarea libera a conductelor electrice (cu exceptia celor utilizate pentru protectie), in incaperi din categoria AE 5 (PC), in podurile cladirilor si in constructii executate don materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

    5.1.54. In incaperi sau zone de categoria AA5 (T) se pot folosi conductoare neizolate, conductoare cu izolatie normala sau cu izolatie rezistenta la temperatura, solutia alegandu-se dupa caz, conform anexei 3.

    5.1.55. Conductele electrice se monteaza liber in interior numai in locuri in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

    - atingerea lor de catre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de catre utilaje in miscare, sa nu fie posibila, cu exceptia conductelor electrice folosite pentru protectie;

    - nu exista pericol de deteriorare mecanica.

    5.1.56. Conductele electrice se monteaza liber in cladiri pe izolatoare sau pe alte elemente speciale de fixare sau sustinere, executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0).

    5.1.57. Distantele maxime dintre punctele de sustinere a conductelor electrice montate liber in cladiri se stabileste in functie de sectiunea conductoarelor, respectandu-se valorile specificate de tabelul 5.1.2. cu exceptia liniilor de contact.

    Tabelul 5.1.2.

    Distantele maxime intre punctele de sustinere la conducte libere

    Tipul conductoarelor

    Distante maxime intre punctele de sustinere pe un traseu rectiliniu la conducte electrice libere montate in interior [m]

    Sectiunea conductoarelor [mm2]

    1 ... 2,5

    4 ... 25

    35 ... 70

    95 ... 120

    neizolate

    0,4

    0,6

    0,8

    1,1

    izolate

    0,5

    0,8

    1,1

    1,5

    5.1.58. Distantele minime dintre conductele electrice montate liber in cladiri si suprafete de circulatie (de ex. pardoselile incaperilor, platforme, pasarele, etc.) se stabilesc in functie de tipul conductorului, neizolat sau izolat conform tabelului 5.1.3.

    Se admite montarea libera a conductelor electrice la distante mai mici decat cele specificate in tabelul 5.1.3. cu conditia luarii de masuri prin care sa se asigure inaccesibilitatea la aceste conducte, astfel incat sa fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanica (de ex. prin ingradiri, acoperiri etc.).

    Tabelul 5.1.3.

    Distante minime intre conducte libere si suprafete de circulatie

    Tipul conductoarelor

    Distanta minima pana la suprafetele de circulatie [m]

    pe verticala

    pe orizontala

    neizolate

    3,5

    2

    izolate

    2,5

    1,5

    5.1.59. Coborarile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre masini electrice, aparate, etc., trebuie executate cu conductoare izolate. Sub inaltimea de 2,5 m de la pardoseala, conductele electrice trebuie protejate mecanic si impotriva atingerilor directe.

    5.1.60. Ramificatiile din distributiile cu conducte electrice libere se executa numai in zonele de fixare pe suporturi. Ramificatiile se fixeaza astfel incat sa nu solicite la tractiune conductele electrice din traseul principal.

    C. Pozarea conductelor electrice protejate in tuburi, tevi, plinte, profile mecanice usoare sau instalate in goluri ale elementelor de constructie

    5.1.61. In tuburi, tevi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate.

    5.1.62. In incaperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice in profile metalice usoare deschise sau in goluri ale elementelor de constructie.

    1.5.63. In incaperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate protejate in tuburi daca sectiunea conductoarelor de cupru este de cel putin 1,5 mm2 si a celor de aluminiu de cel putin 4 mm2.

    5.1.64. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi pozate in pamant.

    5.1.65. Conductele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de protectie, trebuie instalate in acelasi element e protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de element de constructie etc.).

    Se admite instalarea separata a conductorului de protectie in cazurile si in conditiile prevazute de STAS 12604/5.

    5.1.66. Se admite instalarea in acelasi element de constructie sau gol a conductelor electrice care apartin mai multor circuite numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

    - toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

    - intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3 trepte;

    - fiecare circuit este protejat impotriva supracurentilor;

    - toate circuitele au in comun acelasi aparat general de comanda si protectie, fara intermediul unui transformator.

    Se admite instalarea in acelasi element de protectie sau gol, a conductelor circuitelor electrice cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite, care deservesc acelasi aparat, receptor sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

    - intre circuite nu pot sa apara influente;

    - conductoarele lor sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

    - fiecare circuit este protejat separat impotriva supracurentilor.

    Fac exceptie si nu se instaleaza in acelasi element de protectie sau gol cu conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de siguranta cu alimentare de rezerva de tip 1, 2 sau 3 si conductele instalatiilor electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

    5.1.67. Conductele electrice trebuie instalate in tuburi de protectie cu diametre ales corespunzator tipului, sectiunii si numarului de conducte conform prevederilor din anexa 12.

    5.1.68. La instalarea conductelor electrice in golurile plintelor, in golurile prevazute in elemente de constructie, in profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sectiunile tuburilor.

    5.1.69. Tragerea conductelor electrice in tuburi trebuie executate dupa montarea tuburilor, respectiv a plintelor dupa uscarea tencuielii daca acestea au fost montate inglobat, respectandu-se conditiile de tragere din anexa 12.

    5.1.70. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de protectie.

    Tuburi si tevi de protectie

    5.1.71. Pentru protectia conductelor electrice trebuie sa se utilizeze tuburi speciale pentru instalatii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile.

    In cazurile in care trebuie realizata o protectie mecanica superioara sau cand se cer diametre mai mari decat acelea ale tuburilor speciale pentru instalatii electrice, se admite folosirea tevilor pentru instalatii, din material plastic sau din metal.

    Tuburi si tevi de protectie din materiale plastice (IPEY, PVC-U, PP, Pid etc.)

    5.1.72. Tuburile si tevile de protectie din materiale plastice etanse si rigide, se utilizeaza in montaj aparent cu respectarea urmatoarelor conditii:

    - mediul din incapere nu trebuie sa contina agenti corozivi pentru materialul tubului sau tevii – clasa AE 2, 3, 4, (K);

    - incaperea nu trebuie sa faca parte din casa AE 5 (PC);

    - in cladiri de categoria BE 2 (C) tuburile si tevile din PVC sa fie cu intarziere la propagarea flacarii sau fara halogenuri;

    - in incaperi de clasa AG (M), instalarea se face aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala, in cazul tunelurilor si subsolurilor tehnice cu inaltimi sub 2 m, instalarea se face in montaj aparent in zonele in care nu exista pericol de deteriorare mecanica, cu conditia ca traseele tuburilor sa fie astfel alese incat exploatarea si intretinerea celorlalte retele de instalatii sa se poata efectua fara deteriorarea tuburilor sau tevilor din PVC;

    - pe portiunile de traseu expuse la socuri mecanice si la inaltimi de pana la 2 m de la pardoseala, instalarea trebuie sa se faca ingropat.

    5.1.73. Tuburile flexibile din PVC trebuie folosite numai pentru protectie usoara si numai in incaperi de clasa AD 1 (U0) si AD 2 (U1), pe trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide.

    5.1.74. Tuburile si tevile din PVC se vor monta pe elemente din materiale combustibile, in conditiile prevazute la art. 3.3.9.

    5.1.75. Tevile de protectie din PVC etanse si rigide se folosesc in cazurile in care sunt necesare diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protectie superioara aceleia asigurata de tuburile din PVC.

    5.1.76. Tuburile din PVC montate sub pardoseala trebuie protejate impotriva pericolului de deteriorare mecanica prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.

    5.1.77. Tuburile si tevile din PVC trebuie manevrate si instalate tinand seama de limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute in standardele de produs.

    5.1.78. Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crapaturi, pereti subtiri, etc.).

    La montarea inglobata a tuburilor din PVC in panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea acestora, temperatura pe suprafata incalzitoare nu trebuie sa depaseasca +70°C.

    Tuburi si tevi metalice (PEL, T etc.)

    5.1.79. Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza in orice categorie de incaperi sau mediu.

    5.1.80. Tuburile metalice si tevile metalice instalate aparent sau ingropat in incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 sau AF 4 (K), se protejeaza prin acoperirea cu vopsea care sa le asigure protectia in mediul respectiv.

    5.1.81. In incaperile din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), tuburile si tevile metalice montate aparent se instaleaza distantat la minim 3 cm fata de elementul de constructie.

    5.1.82. Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale combustibile, cu exceptia de la art. 5.1.81.

    5.1.83. Tevile metalice trebuie utilizate in cazurile in care este necesara o protectie mecanica grea, (superioara aceleia asigurata de tuburile PRL sau tevile din PVC).

    Conditii generale de montare a tuburilor si tevilor metalice sau din materiale plastice

    5.1.84. Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza aparent, ingropat, inglobat in elemente de constructie incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau in golurile acestora.

    5.1.85. Se interzice montarea tuburilor si tevilor in lungul monolitizarilor dar se pot face traversari pe drumul cel mai scurt.

    5.1.86. Se admite instalarea tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a constructiilor numai in conditiile prevazute in normativul P 100.

    5.1.87. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita, pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire.

    Se admite montarea pe suprafete cu temperatura peste +40°C numai a tuburilor si a tevilor metalice si numai in cazul in care conductele electrice protejate in ele au izolatia rezistenta la temperaturile respective sau daca conductele au izolatia obisnuita dar curentii admisibil sunt redusi corespunzator prevederilor aliniatului 2 de la art. 5.1.14.

    5.1.88. Tuburile si tevile montate aparent in incaperile din clasele de mediu AE 4 (PI), AE 5 (PC) trebuie dispuse astfel incat depunerile de praf, scame, fibre, etc. pe tuburi si pe elementele lor de sustinere sa fie minime si curatenia lor de praf sa fie posibila si usoara.

    5.1.89. In incaperile in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensatie (de ex. Incaperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile si tevile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 … 1% intre doua doze.

    5.1.90. Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Se admit exceptii in cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la casa scarii).

    Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) si in cazul tuburilor montate peste plansee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee si din panouri din beton.

    Se admit trasee oblice si in cazul planseelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent.

    5.1.91. Se recomanda ca in incaperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate la circa 0,3 m de plafon.

    5.1.92. Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca tuburile se monteaza totusi pe pardoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie metalice.

    5.1.93. Se evita montarea tuburilor si tevilor in exteriorul cladirilor (de ex. suprafetele exterioare ale peretilor). Se admite montarea inglobata a tuburilor metalice in izolatia teraselor sau a acoperisurilor cu conditia ca dozele sa fie instalate in interiorul cladirilor.

    5.1.94. Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie trebuie acoperite cu un strat de tencuiala de min. 1 cm.

    5.1.95. Tuburile fixate pe elemente de constructie cu accesorii de montare prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp (ochiuri de sarma, copci de ipsos, bratari, console).

    5.1.96. Distanta dintre punctele de fixare pe portiunile drepte ale traseului tuburilor si tevilor, se stabileste pe baza datelor din tabelul 5.1.4.

    Tabelul 5.1.4.

    Distante intre punctele de fixare

    Tipul tubului, tevii

    Distanta intre punctele de fixare [m]

    Montaj aparent

    Montaj ingropat

    pe orizontala

    pe verticala

    Tub material plastic

    0,6…0,8

    0,7…0,9

    0,9…1,1

    Tub metalic

    1,0…1,3

    1,2…1,6

    1,4…2,0

    Teava metalica sau din material plastic

    1,5…3,0

    1,5…3,0

    2,0…4,0

    Limitele inferioare ale distantelor corespund diametrului cel mai mic, iar cele superioare, diametrul cel mai mare, ale tubului sau tevii.

    Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fata de doze de aparat, echipamente si derivatii.

    5.1.97. Tuburile instalate in cofraje in vederea inglobarii in beton trebuie fixate astfel incat in timpul turnarii si vibrarii betonului, sa nu isi modifice pozitia (de ex. se leaga cu sarma de armatura).

    Conditii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi si tevi

    5.1.98. Imbinarea si curbarea tuburilor si tevilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub sau teava, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe).

    Acestea impreuna cu tubul sau teava, trebuie sa asigure cel putin rezistenta mecanica, izolarea electrica, etansarea, rezistenta la coroziune, la caldura etc., ca si tuburile si tevile respective.

    5.1.99. Accesoriile tuburilor si tevilor trebuie montate respectandu-se conditiile impuse pentru tuburile si tevile pentru care se folosesc.

    5.1.100. In incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), AE 4 (PI), AE 5 (PC), imbinarile intre tuburi sau tevi si racordurile cu accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel incat acestea sa corespunda gradului de protectie impus de clasele de influente externe din incaperea respectiva.

    5.1.101. Trebui evitata executarea de imbinari intre tuburi montate ingropat.

    5.1.102. Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton.

    5.1.103. Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructii.

    5.1.104. Curbarea tuburilor se executa cu raza interioara egala cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montaj aparent si egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj ingropat.

    5.1.105. Legaturi sau derivatii la conductele electrice montate in tuburi trebuie sa se faca in doze sau cutii de derivatii.

    5.1.106. Dozele si cutiile de derivatie se instaleaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructii.

    5.1.107. Se admite montarea dozelor in sau pe pardoselile incaperilor, cu conditia ca gradul de protectie a dozelor sa fie minim IP 545 (conform SR EN 60529).

    5.1.108. Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau daca aceasta nu este posibil, pe peretii podurilor sau pe partile laterale ale grinzilor.

    5.1.109. Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai, dusuri si grupuri sanitare in volumule 0, 1 si 2.

    5.1.110. Se admite folosirea ca doze de derivatie a partilor fixe special prevazute la corpurile de iluminat daca in ele se pot executa legaturi electrice in conditii corespunzatoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevazute cu cleme de legatura etc.).

    5.1.111. Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevazandu-se o doza in punctul de ramificatie.

    5.1.112. Doze de tragere a conductelor electrice in tuburi, se prevad pe trasee drepte, la distanta de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distante de cel mult 15 m.

    In cazurile in care distantele dintre doze sunt mai mari, trebuie sa se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapta fata de cele necesare conform anexei 12.

    5.1.113. Dozele de derivatie instalate sub tencuiala sau inglobate in beton, trebuie montate in asa fel incat capacul lor sa se gaseasca la nivelul suprafetei finite a elementului de constructie respectiv.

    5.1.114. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii in incaperi de clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF3, AF 4 (K) in aceleasi conditii ca si tuburile si tevile pentru care sunt folosite.

    5.1.115. La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de iluminat sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductelor electrice.

    D. Distributii in plinte, canale si alte profile similare

    5.1.116. Se recomanda utilizarea plintelor, canalelor si a altor profile similare indeosebi in cladiri care se renoveaza si in cladiri din elemente de constructie in care executarea de santuri pentru montarea tuburilor sau conductelor punte este dificila sau trebuie evitata (de ex. din panouri mari de beton, pereti din ipsos, BCA, BAFS etc.).

    5.1.117. Plintele, canalele si alte profile similare si accesoriile lor (doze, piese de colt, piese de capat, piese de imbinare etc.) pentru instalatii electrice trebuie sa fie executate din materiale incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), nehigroscopice si neporoase.

    5.1.118. Se admite pozarea in plinte, canale si alte profile similare atat a circuitelor de iluminat si de prize cat si a circuitelor de curenti slabi (radio, TV. Telefonie, comanda-control etc.).

    5.1.119. Sectiunea si numarul minim de conducte ce se pozeaza in golul unei plinte, unui canal sau altor profile, se stabileste, fie pe baza datelor producatorului, fie pe baza asimilarii sectiunii golului plintei, canalului sau profilului cu sectiunile tuburilor IPEY sau similare.

    5.1.120. Traseul plintei se stabileste de catre proiectant urmarindu-se in general conturul camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumita inaltime pe pereti sau pe plafon in cazul plintelor montate orizontal). Traseele verticale vor fi de regula langa usa.

    5.1.121. Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea in interior a apei sau a umezelii.

    5.1.122. Plintele din PVC se fixeaza pe elementul de constructie prin lipire cu adeziv special, prin bolturi impuscate, suruburi etc., solutia stabilindu-se in functie de natura elementului de constructie.

    5.1.123. Intr-o plinta, intr-un canal sau in alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele cu destinatii diferite se monteaza in goluri diferite.

    5.1.124. Se admite pozarea plintelor avand conductele electrice montate sau acestea pot fi trase ulterior montarii.

    5.1.125. Legaturile electrice trebuie executate numai in doze.

    5.1.126. In locurile de imbinare sau de schimbare a directiei plintelor, conductele electrice se protejeaza in mod corespunzator pe toate directiile fata de elementele si materialele combustibile din clasele CA1 … CA2a, b, c, d (C1 ÷ C4) din constructie (de ex. cu ipsos).

    5.1.127. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu exceptia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaza dupa tragerea sau pozarea conductelor electrice si verificare circuitelor.

    5.1.128. Plintele din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA2c (C3) si CA2d (C4) pentru protectia instalatiilor electrice nu se pot folosi in:

    - cladiri cu aglomerari de persoane;

    - hoteluri;

    - spitale si alte cladiri similare;

    - cladiri inalte;

    - cai de evacuare.

    5.1.129. Se admite utilizarea plintelor din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA 1 (C0) si CA2a (C1) si pentru protectia instalatiilor electrice in spatii de productie si/sau de depozitare din categoriile BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E).

    5.1.130. Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim 3 cm de tocurile (pervazurile) din material combustibil a usilor si ferestrelor si de 10 cm fata de pardoseala.

    E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)

    5.1.131. Conductele punte cu izolatie si manta din PVC se utilizeaza in incaperi din clasele de mediu AD1 (U0), AD2 (U1), BA (EE 5), BE1a (D), BE1b (E) si BE 2 (C), la temperaturi ale mediului prevazute in standardul de produs.

    5.1.132. Conductele punte trebuie montate inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor elementelor din beton.

    Se admite utilizarea conductelor punte din montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorari mecanice, in incaperi din categoriile BE1a (D) si BE1b (E).

    5.1.133. Conductele punte se monteaza pe sau in elementele de constructie incombustibile clasa CA1 (C0). Daca aceasta conditie nu se poate respecta, se aplica prevederile art. 3.3.9.

    5.1.134. Conductele punte normale montate sub pardoseli peste plansee incombustibile, pe pardoseala incombustibila a podurilor, sau in izolatia incombustibila a teraselor sau acoperisurilor, trebuie sa fie protejate cu mortar de ciment, impotriva deteriorarilor mecanice. Conductele punte speciale (cu manta intarita), montate sub pardoseli incombustibile, peste plansee incombustibile, nu necesita protectie cu mortar de ciment.

    5.1.135. Se interzice montare a conductelor punte pe suprafata de zidarie a cosurilor, pe suprafata panourilor radiante sau pe alte suprafete calde similare.

    5.1.136. La alegerea traseelor conductele punte trebuie respectate prevederile art. 5.1.90. si 5.1.91.

    5.1.137. Conductele punte se monteaza pozate intr-un singur strat.

    5.1.138. La montarea ingropata, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuiala de minim 1 cm.

    5.1.139. Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raza de curbura cel putin egala cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, taindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ egala cu de doua ori raza de curbura.

    5.1.140. Pentru conductele punte se utilizeaza doze de tip special, plate.

    Se admite si folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu conditia ca la intrarea in doze a conductelor punte sa se asigure protectia acestora prin tuburi din PVC.

    5.1.141. In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel putin 150 mm.

    F. Pozarea barelor electrice

    5.1.142. Barele electrice se folosesc in general pentru curenti mari (peste 60 A), in cladiri de productie si/sau depozite, in tablouri de distributie, pentru coloane ascendente in cladiri civile etc.

    5.1.143. La alegerea materialului barelor si montare lor, trebuie respectate, pe langa prevederile din acest normativ STAS 7944 si STAS 12604/5.

    Folosirea barelor de otel se admite numai pentru repararea instalatiilor electrice existente executate cu astfel de bare, pentru curenti de maximum 200 A in c.a. si orice valoarea a curentului in c.c.

    5.1.144. Barele electrice se instaleaza conform precizarilor din PE 102:

    - in executie deschisa libera, numai in conditiile prevazute la art. 5.1.52. … 5.1.60.;

    - in executie inchisa;

    - in executie capsulata.

    Gradul de protectie (IP) al sistemului de executie se alege in functie de categoria si clasa de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul in care acestea se instaleaza respectandu-se prevederile din anexa 4.

    5.1.145. In incaperile de clasa AE 5 (PC), barele se instaleaza in cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschisa sau inchisa numai a barelor utilizate drept conductoare de protectie.

    5.1.146. In executia inchisa, barele se instaleaza in canale sub pardoseala, in ghene, in pereti sau cutii din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

    Se admite instalarea barelor neizolate in canale sub pardoseala numai in incaperi de clasa BA 5 (EE) pe portiuni scurte, la linii de contact si pentru utilaje speciale.

    Canalele sub pardoseala se amplaseaza in locuri in care nu este posibila patrunderea materialelor cu actiune distructiva asupra barelor (de ex. apa, ulei, pacura, materiale topite etc.).

    Acoperirea canalelor pentru bare se executa cu placi din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau Ca2b (C2).

    La instalarea barelor in canale trebuie respectate prevederile privind distantele fata de conductele altor instalatii din normativul PE 107.

    Se interzice instalarea barelor in canale in care se gasesc conducte cu fluide combustibile sau inflamabile, sau conducte termice.

    5.1.147. Barele se monteaza pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

    5.1.148. Distantele libere intre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform STAS 7944.

    5.1.149. Distanta dintre izolatorii suporti ai barelor se determina pe baza de calcul mecanic, respectandu-se prevederile din STAS 79 44.

    5.1.150. In cazul barelor cu lungimi de peste 30 m se prevad compensatoare flexibile de dilatatie, (cate unul pentru fiecare 20 … 30 mm alungire a barelor).

    5.1.151. Ramificatiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare, etc., se executa cu bare, conductoare izolate sau cabluri si se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice.

    5.1.152. Dispozitivele pentru separarea si protectia barelor trebuie instalate in cutii inchise sau capsulate cu grad de protectie (IP) corespunzator categoriilor si claselor in care se incadreaza incaperea respectiva, conform prevederilor din tabelul 5.2.1. si anexa 4.

    G. Pozarea cablurilor electrice

    5.1.153. La pozarea cablurilor electrice trebuie sa se tina seama de prevederile din normativul PE 107 si de urmatoarele precizari:

    - cablurile electrice sunt utilizate in orice categorie, spatiu sau loc, tipul cablurilor si modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;

    - cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate in contact direct cu cimentul sau varul in conditii de umiditate si nu vor fi supuse la eforturi mai mari decat cele determinate conform normativului PE 107;

    - in incaperile din clasa AE 5 (PC) si din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate cu izolatie si manta din material plastic trebuie pozate astfel incat sa nu poata contribui la producerea sau propagarea incendiilor;

    - in incaperi din clasa AG 1, AG 2 si AG 3 (M), cablurile nearmate pozate trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice in zonele expuse la lovituri;

    - in incaperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu manta de plumb si cablurile armate fara invelis protector trebuie protejate impotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac protector, etc.).

    H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalatii electrice mobile

    5.1.154. Tipul cordonului (in executie usoara, medie sau grea) trebuie ales in functie de pericolul de deteriorare mecanica la care acesta poate fi supus in exploatare.

    5.1.155. In incaperile din clasa de mediu AE 5 (PC) si in incaperile din categoria BE 2 (C), precum si in cazurile in care cordonul poate fi in contact cu materiale combustibile, trebuie utilizate cordoane flexibile in executie grea si avand conductorul de protectie cuprins in cordon. Se admite si folosirea cordoanelor cu izolatie si manta din material plastic daca acestea sunt rezistente la foc. Traseele acestor cordoane trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice.

    5.1.156. Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, trebuie sa se faca astfel incat legaturile sa nu fie supuse la eforturi de tractiune. Se prevad lungimi suplimentare egale cu circa 5% … 10% din lungimea necesara pentru evitarea solicitarii cordonului.

    5.1.157. La executarea instalatiilor electrice mobile de pe santiere trebuie respectate si conditiile din subcap. 7.9.

    5.2. Aparate, echipamente si receptoare electrice

    Prevederi comune

    5.2.1. In cazul in care aparatele, echipamentele si receptoarele electrice se instaleaza sau se utilizeaza in incaperi sau spatii cu conditii de influente externe diferite de cele obisnuite (vezi anexa 2.), ele trebuie alese in functie de caracteristicile incaperilor si spatiilor respective sau vor fi luate masuri pentru protejarea lor.

    Se considera conditii obisnuite cele corespunzatoare clasei 4 si 5 parametrul AA (temperatura) si clasei 1, pentru ceilalti parametri (vezi tabelul 5.2.1.).

    5.2.2. Alegerea gradului de protectie al aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice, inclusiv a racordurilor acestora in functie de categoria de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul respectiv, se face pe baza prevederilor generale ale tabelului 5.2.1. Pentru incaperile din locuinte se respecta prevederile din tabelul 5.1.1., din anexa 4 si din SR EN 60529.

    5.2.3. In incaperi din clasa de mediu AE 5 (PC) se respecta, pe langa prevederile din anexa 4 si urmatoarele conditii de alegere si montare a aparatelor, receptoarelor si echipamentelor electrice:

    - constructia lor nu trebuie sa favorizeze depunerea de praf, scame sau fibre nici in exterior nici in interior si sa nu permita scaparea in afara a scanteilor, a materialelor incandescente sau a metalelor calde (vezi tabelul 5.2.1.);

    - temperatura pe suprafata lor exterioara, in regim normal de functionare de durata, la sarcina nominala, trebuie sa fie cu cel putin 75°C mai mica decat temperatura de mocnire a stratului de praf cu grosimea de 5 mm; fac exceptie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatura pe suprafata lor exterioara de maximum 200°C;

    - conectarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor mobile trebuie sa se faca prin prize cu contact de protectie, la care orificiile prizelor sunt prevazute cu capace de protectie mobile;

    - se interzice amplasarea in astfel de incaperi a aparatelor, echipamentelor i a receptoarelor electrice cu lichide combustibile (de ex. ulei).

    5.2.4. In incaperi cu pericol de incendiu din categoria BE 2 (C) si in incaperi construite din materiale combustibile, din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), CA2c (C3) si CA2d (C4), se respecta la alimentarea aparatelor si receptoarelor electrice si urmatoarele conditii:

    - aparatele si receptoarele prevazute cu borna delegare la pamant, alimentate prin distributii mobile, trebuie sa aiba conductorul de protectie cuprins in cordonul de alimentare; distributiile mobile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si distributiile fixe;

    - aparatele si receptoarele electrice mobile trebuie prevazute cu cordoane speciale, de tip greu, cu izolatie de cauciuc.

    5.2.5. In incaperi de clasa AA 5 (T) si clasa AA 6 (anexa 2) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la temperaturile respective sau se prevad masuri suplimentare de racire (de ex. ventilare fortata, etc.).

    5.2.6. In incaperi din clasa AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 si AF (K4) in exterior si in zona litoralului AF2a (ZL) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la coroziune, in functie de natura agentilor corozivi. Se admite utilizarea de aparate, echipamente si receptoare electrice in executie normala, cu conditia luarii de masuri la instalarea lor prin care sa li se asigure protectia impotriva agentilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistenta la agentii corozivi respectivi, capsulari) si care sa nu afecteze buna lor functionare.

    5.2.7. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura, aburi sau socuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin montare la distanta.

    In cazurile in care nu se poate evita amplasarea in pozitii expuse, trebuie luate corespunzatoare de protectie (de grade de protectie corespunzatoare).

    5.2.8. In incaperi de categoria BE 2 (C) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice care prin executie sau prin modul de instalare nu pot contribui la producerea sau propagarea incendiilor in timpul functionarii lor normale sau in caz de avarie, cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4.

    Tabelul 5.2.1.

    Caracteristici si grade de protectie ale aparatelor si echipamentelor in functie de influentele externe (SR EN 60529)

    Categorii si clase de influente externe

    Caracteristicile aparatelor si echipamentelor

    Observatii

    A. Conditii de mediu

    A.A.

    Temperatura

    AA1, AA2, AA3

    AA4, AA5 (T)

    AA6

    Conditii speciale

    Normale

    Conditii speciale

    De exemplu lubrifiere

    De exemplu lubrifiere

    AC: Altitudinea

    AC1

    AC2

    Normale

    Speciale, dupa tip

    Daca producatorii cer, chiar si peste 1000 m

    AD. Prezenta apei

    AD1 (U0)

    AD2 (U1)

    AD3 (U2)

    AD4 (U3)

    AD5 (U4)

    AD6

    AD7

    AD8

    IP X0X

    IP XIX

    IP X3X

    IP X4X

    IP X5X

    IP X6X

    IP X7X

    IP X8X

    In exterior

    AE. Prezenta corpuri solide

    AE 1

    AE 2 (PI)

    AE 3 (PI)

    AE 4 (PI)

    AE 5 (PC)

    AE 6

     

    IP 0XX

    IP 3XX

    IP 4XX

    IP 5XX, IP 4XX

    IP 6XX, IP 5XX

    IP 6XX

    Valorile superioare pentru prafurile metalice bune conducatoare din punct de vedere electric

    AF. Prezenta subst. corozive

    AF 1

    AF2a (ZL)

    AF2b (K)

    AF 3 (K)

    AF 4(K)

    Normale

    Dupa nat. Agentilor atmosferici

    Protectia impotriva coroziunii dupa cerintele materialelor de executie. In executie speciala dupa natura agentilor

    In mediu marin, salinitate pana la cca. 3 km de tarm.

    De ex. in materiale rezistente la agenti corozivi, cu acoperiri speciale, tratarea suprafetelor, etc.

    AG. Socuri mecanice

    AG 1

    AG 2 (M)

    AG 3 (M)

    IP XX1

    IP XX5

    Ip XX7, IP XX9

    De regula se vor evita locurile in care este pericol de soc mecanic sau se vor executa protectii exterioare

    AK. Prezenta florei

    AK1

    AK2

    Normale

    Grad de protectie marita (vezi AE) materiale speciale sau invelisuri de protectie

     

    AL. Prezenta faunei

    AL 1

    AL 2

    Normale

    Grad de protectie la corpuri solide (vezi AE), rezistenta mecanica suficienta (Vezi AG), invelisuri speciale sau masuri pentru evitarea faunei

     

    AM. Influente electromagnetice, electrostatice, ionizante

    AM 1

    AM 2, AM 3, AM 4, AM 5 si AM 6

     

    Normale

    Dupa caz: izolatie marita, invelis protector special, protectie catodica, legaturi speciale de egalizare a potentialelor etc.

     

    AN. Raze solare

    AN 1

    AN 2, AN 3

    Normale

    Speciale

     

    Protectii speciale

    AQ. Trasnet

    AQ 1

    AQ 2, AQ 3

    Normale

    Normale

    Masuri conform normelor specifice

    B. Utilizare

    BA. Componenta persoanelor

    BA 1

    BA 2

    BA 3

    BA 4 (EE), BA 5 (EE)

     

     

    Normale

    Minimum IP 3XX

    Normale

    Fara protectie impotriva contactelor directe

     

     

     

     

    Suprafetele cu temperaturi peste 80°C vor fi inaccesibile

    BC. Contacte cu potentialul pamantului

    BC 1

    BC 2

    BC 3 (CE)

    BC 4 (CE)

    Aparate din clasele de protectie la soc electric conform tabelului 4.5.

     

    BD. Evacuare persoane in caz de urgenta

    BD 1

    BD 2, BD 3, BD 4

    Normale

    Minimum IP 3X5

     

    BE. Natura materialelor prelucrate sau depozitate

    BE 1a (D), BE 1b (E)

    BE 2 (C)

    BE 3a (A), BE 3b (B)

    BE 4

     

    Normale.

    Instalare in conditiile din subcap. 4.4. si astfel incat sa nu poata provoca incendii.

    Materiale si echipamente antiexplozive.

    Materiale si echipamente etanse.

     

    C. Constructia cladirilor

    CA. Materiale de constructie

    CA 1 (C0)

    CA 2a (C1),

    CA 2b (C2),

    CA 2c (C3),

    CA 2d (C4)

    Normale

    Normale, instalate cu masuri de protectie, de izolare sau speciale in carcase metalice etc.

     

     

     

    Conditii de instalare: protectii si ecrane din materiale incombustibile (vezi conditiile din cap. 4, subcap. 4.4.)

    CB. Structura cladirilor

    CB 1

    CB 2, CB 3, CB 4

    Normale

    Normale cu masuri de instalare

    Conditii de instalare

     

    Tabelul 5.2.2.

    Receptoare electrocasnice si gradele lor de protectie permise in locuinte

    Incaperi din locuinte

    Aparate

    Protectia la apa

    Clasa de protectie la soc electric (conf. SR CEI 60536)

    Simbol

    Grad de protectie

    1

    2

    3

    4

    5

    Camere de zi, dormitoare, culoare

    electrocasnice

    -

    obisnuite

    I, II, III

    corpuri se iluminat

    -

    IP X0X

    0, I, II, III

    Bucatarii

    electrocasnice

     

    IP X1X*)

    I, II, III

    corpuri de iluminat

     

    IP X1X

    0, I, II, III

    Terase acope-rite, subsoluri, uscatorii, garaje indivduale

    electrocasnice

     

    -

    -

    corpuri de iluminat

     

    IP X1X

    I, II, III

    Spalatorii

    electrocasnice

     

    IP X3X

    I, II, III

    corpuri de iluminat

     

    IP X3X

    I, II, III,

    Bai:

    - in vol. 1

     

    electrocasnice

     

     

     

    IP X4X

     

    I, III, (TFJS) 12V

    - in vol. 2

    electrocasnice

     

    IP X3X (IP X5X – bai publice)

    I, II, III

    corpuri de iluminat

    IP X3X

    II, III**)

    - in vol. 3

    electrocasnice

     

    IP X1XIP X1X

    I, II, IIII, II, III

    corpuri de iluminat

     

     

     

    Curti, gradini

    electrocasnice, corpuri de iluminat

     

    IP X5X

    I, II, III

    5.2.9. Se admite montarea pe elemente din materiale combustibile clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) a echipamentelor si receptoarelor electrice care degaja caldura in functionare normala, numai daca acestea sunt protejate termic prin constructie sau daca se iau masuri corespunzatoare de protectie.

    5.2.10. Aparatele si echipamentele electrice care contin mai mult de 60 l de lichid combustibil pe unitatea de echipament si care in timpul functionarii produc fum, gaze toxice, etc. (de ex. Grupurile electrogene) trebuie instalate in conditiile prevazute in normele specifice, respectandu-se si conditiile din normele referitoare la siguranta la foc.

    5.2.11. Se admite montarea in contact direct cu elementele de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1÷  C4) a aparatelor si echipamentelor electrice daca sunt protejate in carcase metalice cu grad de protectie IP 54.

    5.2.12. Echipamentele electrice, cu exceptia tablourilor de apartament, trebuie instalate in incaperi cu destinatie speciala in care lucreaza persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), in firide, dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor insarcinate cu exploatarea lor.

    5.2.13. Incaperile din clasa BA 5 (EE), destinate echipamentelor electrice, trebuie amplasate si construite astfel incat un eventual incendiu la echipamentele electrice sa nu afecteze incaperile invecinate si un incendiu din incaperile invecinate sa nu afecteze echipamentele electrice.

    Trebuie evitata amplasarea lor langa incaperi din categoriile BE 2 (C), BE 3a (A), (BE 3b B) sau din clasa AE 5 (PC).

    In cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata, se iau masuri constructive de protectie conform prevederilor din normele PE 107, STAS 9954/1 etc., dupa caz.

    Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

    Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

    Aparate de comutatie pentru instalatii electrice de lumina, prize si sonerie

    5.2.14. Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.

    Disjunctorul de bransament trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

    - pozitia de functionare indiferenta (verticala, orizontala etc.);

    - posibilitatea de blocare si sigilare pe pozitia deschis a aparatului;

    - butonul de actionare de tip “prin apasare” astfel incat sa permita o actionare rapida in caz de urgenta;

    - posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea si iesirea din aparat;

    - semnalizatorul pozitiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile, solidar fixate pe ax, astfel incat sa fie exclusa o semnalizare eronata a pozitiei reale a contactelor;

    - intreruperea circuitului pe toti polii;

    - tensiunea nominala de tinere la impuls de min. 6 kV;

    - capacitatea de rupere de min. 4,5 kA;

    - bornele corespunzatoare conectarii neutrului sunt marcate distinct;

    - prevazute cu compensare termica;

    - cu sau fara functie diferentiala.

    5.2.15. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele de faza.

    Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6 … 1,5 m, masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

    5.2.16. Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6 A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta.

    5.2.17. Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conductorul de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzator tensiunii de 220 V.

    5.2.18. In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevad prize dupa necesitati.

    5.2.19. Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

    - peste 2,0 m, la scoli, in clase;

    - peste 1,5 m in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

    - peste 1,0 m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii.

    5.2.20. In cazul instalarii prizelor in pardoseli sau pe pardoseli trebuie sa se foloseasca fie prize in executie speciala, omologate pentru acest scop (cu grad de protectie minim IP 545), fie prize in executie normala, protejate in cutii speciale care asigura gradul de protectie (la patrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice – SR EN 60529) necesar in scopul respectiv.

    5.2.21. Prizele dintr-o instalatie electrica utilizate pentru diferite tensiuni, intensitati de curent sau scopuri, trebuie sa fie distincte ca forma sau sa aiba culori diferite sau sa se marcheze distinct in mod vizibil.

    5.2.22. Se admite instalarea prizelor in depozite de materiale combustibile cu conditia ca acestea sa fie prevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si de limitare a puterii, amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

    5.2.23. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), in incaperi din clasa AE 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza aparatura de calcul.

    Prizele din incaperi din clasa AE 5 (PC) trebuie sa indeplineasca si conditiile de la art. 5.2.3.

    5.2.24. In incaperi in care se impun conditii speciale de protectie datorita utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie sa fie de tip special (de ex. cu obturator), daca nu se pot lua alte masuri de protectie.

    5.2.25. La montarea aparatelor de comutatie pe verticala, unele sub altele, (aparate individuale sau complete de aparate), ordinea de montare incepand de sus in jos trebuie sa fie urmatoare: intrerupator, comutator sau buton de lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi (telefon, antena, etc.), inaltimea de montare a primului aparat de sus va fi conform art. 5.2.15. si 5.2.19. dupa caz.

    5.2.26. Intrerupatoarele, comutatoarele in carcasa metalica nelegata la pamant sau PE precum si prizele fara contact de protectie, trebuie instalate fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de cel putin:

    - 1,25 m, in incaperi “periculoase” sau “foarte periculoase” la soc electric definite conform STAS 8275 si in incaperi de productie sau de lucru (de ex. in laboratoare, spitale, spalatorii mari, bucatarii din cladiri publice, frizerii, etc.);

    - 0,8 m, in alte tipuri de incaperi.

    Se admite ca prizele in carcasa metalica daca fac parte din instalatii electrice in care s-au aplicat pentru protectie “alimentarea la tensiune redusa de protectie” sau “separarea de protectie”, sa fie instalate la orice distanta fata de elemente metalice in legatura cu pamantul.

    5.2.27. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in elemente de constructie, se monteaza in doze de aparat care trebuie sa asigure protectia impotriva socurilor electrice.

    5.2.28. Aparatele de comutatie pentru circuitele iluminatului de siguranta se aleg si se monteaza respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.13.

    5.2.29. Intrerupatoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din incaperi pentru bai, grupuri sanitare si piscine, se instaleaza respectandu-se conditiile din subcapitolul 7.2.

    Aparate de comutatie, de pornire si reglaj pentru instalatii electrice de forta

    5.2.30. Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale circuitului. Se admite si intreruperea conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.

    5.2.31. Intrerupatoare, comutatoare si separatoare cu parghie se folosesc atunci cand este necesar sa se asigure posibilitatea unui control vizual, direct si rapid al separatiei (de ex. In organizari de santier, la tablourile generale etc.).

    5.2.32. Intrerupatoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia la supracurenti, se aleg si se instaleaza tinandu-se seama de prevederile in subcapitolul 4.2. si de norma de produs.

    5.2.33. Intrerupatoarele trebuie montate astfel incat contactele lor mobile sa nu poata inchide sau deschide sub efectul unor vibratii sau datorita greutatii proprii a partilor mobile sau lovirii aparatelor.

    Montarea intrerupatorului trebuie sa se faca astfel incat contactele mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand intrerupatorul este deschis.

    5.2.34. Prizele si fisele de tip industrial trebuie alese si montate respectandu-se conditiile pentru prizele si fisele instalatiilor electrice de lumina si prize.

    5.2.35. La alegerea si montarea aparatelor de comanda, de reglaj si de protectie pentru motoare, trebuie respectate si conditiile in subcapitolul 5.4., pentru baterii de acumulatoare, prevederile din subcapitolul 7.4., iar pentru linii de contact, cele din subcapitolul 7.8.

    Sigurante fuzibile si intrerupatoare

    5.2.36. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.

    5.2.37. Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot utiliza atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina.

    5.2.38. La montarea sigurantelor cu filet, conductorul de faza se leaga la contactul central al soclului.

    5.2.39. Legatura electrica intre mai multe socluri de sigurante se dimensioneaza pentru cel mai mare curent de regim posibil in circuitele electrice racordate.

    5.2.40. Caracteristicile electrice si de functionare ale aparatelor de protectie impotriva supracurentilor trebuie stabilite respectandu-se conditiile de la subcapitolul 4.2.

    Tablouri electrice

    5.2.41. Tablourile de distributie se realizeaza in constructie deschisa sau inchisa (protejata).

    5.2.42. Tablourile de distributie se executa in constructie protejata, prin instalare, dupa necesitati, in cutii, dulapuri sau nise cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4. Se recomanda ca pe cutii, dulapuri si nise dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea de functionare.

    5.2.43. Tablourile de distributie in executie deschisa se instaleaza in incaperi din clasa BA5 (EE). Se admite instalarea lor si in incaperi din clasa AD 1 (U0) din cladiri incadrate in categoriile (BE 1a D) si BE 1b (E), daca sunt respectate prevederile din subcapitolul 4.1. referitoare la protectia impotriva socurilor electrice.

    5.2.44. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de cabluri, cu exceptia cazurilor prevazute in normativul PE 107.

    5.2.45. Se recomanda sa nu se amplaseze tablouri de distributie care contin aparate de masura, in incaperi cu temperaturi sub 0°C si peste +40°C sau in alte conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective. In cazurile in care nu pot fi respectate prevederile de mai sus, trebuie luate masuri pentru a se asigura functionarea corecta a aparatelor de masura (de ex. realizarea unei incalziri locale, reducerea incarcarii circuitelor electrice, folosirea de aparate speciale corespunzatoare conditiilor deosebite, etc.).

    5.2.46. Tablourile de distributie trebuie amplasate la distanta de la cel putin 3 cm fata de elementele din materiale combustibile din clasele CA 2a ÷ CA 2d (C1 ÷ C4) sau in conditiile prevazute la art. 3.3.9. Fac exceptie tablourile metalice in executie IP 54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile.

    5.2.47. Trebuie evitata instalarea tablourilor de distributie in incaperi din categoria BE 2 (C) si din categoria AE 5 (PC).

    In cazurile in care se impune totusi o astfel de amplasare, trebuie luate masuri pentru prevenirea si protectia impotriva propagarii incendiilor, utilizandu-se tablouri de distributie din materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4.

    5.2.48. Tablourile generale de distributie ale consumatorilor industriali trebuie amplasate cat mai aproape de racordul de bransament, in spatiile de acces ale halelor industriale sau in incaperi speciale.

    5.2.49. Tablourile de distributie se prevad cu intrupatoare generale. Fac exceptie tablourile din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa la care necesitatea prevederii intrerupatoarelor generale se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice.

    Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv si tablourile santierelor, se prevad cu disjunctor general, daca sunt racordate direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrica sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.

    Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile generale ale consumatorilor de forta in cvartalurile de locuinte, a caror putere instalata este de cel mult 5 kW (de ex. puncte termice, statii de pompare, etc.) se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protectie la scurtcircuit, la suprasarcina si la curent de defect.

    5.2.50. In cazul utilizarii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie acesta nu trebuie prevazut cu protectie la tensiune minima (sa nu declanseze la functionarea AAR-urilor din amonte).

    5.2.51. La cladirile cu sali aglomerate, tabloul de distributie al acestora trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a instalatiilor electrice aferente (cu exceptia celor de siguranta). Intrerupatorul respectiv trebuie amplasat intr-un loc in care nu are acces publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

    5.2.52. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate proiectantului ca avand importanta deosebita sau care adapostesc valori importante, precum si in toate cazurile cu risc de incendiu, fara personal permanent de exploatare, tabloul general de distributie trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere si din exteriorul cladirii respective. Intrerupatorul se va instala intr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

    5.2.53. La confectionarea tablourilor de distributie trebuie sa se foloseasca materiale incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) si nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure stabilitatea in timp in conditii de lucru normale si de avarie in interiorul tablourilor de distributie. Pentru realizarea unor elemente de protectie impotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasa CA 2a (C1) si CA 2b (C2) (de ex. textolit, pertinax, PVC etc.).

    5.2.54. La tablourile de distributie ale receptoarelor prevazute cu alimentare de baza si cu alimentare de rezerva din sursa de alimentare de rezerva (conform PE 124) se prevad masuri constructive de separare intre panourile celor doua alimentari, astfel incat un incendiu de la unul dintre panouri sa nu-l poata afecta pe cel de al doilea.

    Trecerile barelor prin ecranul antifoc se executa prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile cablurilor se protejeaza in canal la trecerea prin ecrane in conditiile prevazute in normativul PE 107.

    In tablourile capsulate, separatia intre cutiile alimentarii de baza si in cele ale alimentarii de rezerva se considera realizata prin peretii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor etansa conform prevederilor de la aliniatul anterior.

    5.2.55. La alegerea si instalarea tabloului pentru receptoarele de siguranta si a tabloului statiei pompelor de incendiu se tine seama si de prevederile din subcapitolul 7.5. iar pentru tabloul iluminatului de siguranta de conditiile de la art. 5.3.32. … 5.3.34.

    5.2. 56. Se recomanda sa se evite gruparea in acelasi tablou a aparatelor de curent alternativ impreuna cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite intre faza si pamant. In cazurile in care nu se pot respecta aceste conditii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac exceptie aparatele care necesita pentru functionarea lor, curenti de natura diferita sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea conditiilor de mai sus.

    5.2.57. Se interzice instalarea in tablourile de distributie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de ex. ulei). Se admite montarea in tablouri a aparatelor cu dialectici a caror incombustibilitate este garantata de catre producator.

    5.2.58. Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie, pentru curenti mai mari de 100 A, se executa in mod obisnuit din bare.

    5.2.59. La executarea legaturilor electrice din tablouri se respecta prevederile de la art. 5.1.27. ... 5.1.39.

    5.2.60. Se interzice utilizarea in tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

    5.2.61. la tablourile capsulate pentru curenti pana la 200 A, se admite asamblarea fara cutii de bare.

    5.2.62. Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si intre acestea si elemente si parti metalice legate la pamant, trebuie prevazuta o distanta de conturare de minimum 30 mm si o distanta de izolare in aer de 15 mm.

    5.2.63. Distanta libera intre bare in tablouri se stabileste conform STAS R 7944.

    5.2.64. Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin:

    - 50 mm, pana la elementele de constructie (usi pline, pereti, etc.);

    - 100 mm, pana la pereti sau usi din plasa;

    - 200 mm, pana la bariere de protectie.

    Peretii si ingradirile de protectie si usile pline sau din plasa se executa cu inaltimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu inaltimea de minimum 1,2 m.

    5.2.65. Distantele de izolare in aer, de conturnare si de protectie impotriva socurilor electrice in cazul tablourilor de distributie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.

    5.2.66. Distanta dintre elementele metalice de protectie sau sustinere care sunt legate la pamant sau la neutru ale unui tablou de distributie (carcase, panouri, etc.) din incaperi, putin periculoase la socuri electrice (de ex. incaperi de productie si laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate, din lemn, asfalt, etc.) si elemente metalice legate la pamant, trebuie sa fie de minimum 0,8 m.

    In incaperi industriale, aceasta distanta trebuie sa fie de cel putin 1,25 m. In cazul in care se iau masuri prin care elementele metalice in legatura cu pamantul devin inaccesibile pe intreaga suprafata din zona de manipulare (de ex. prin acoperirea cu masti, tuburi etc. din materiale electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distante.

    5.2.67. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m.

    Fac exceptie tablourile din locuintele pentru care se admite o inaltime de cel mult 2,5 m.

    5.2.68. La tablourile capsulate, inaltimea laturii de jos a tabloului fata de pardoseala finita se stabileste avandu-se in vedere posibilitatea de realizare a razei de curbura admisa pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordeaza la tablou.

    La tablourile de distributie amplasate in incaperi de clasa BA 5 (EE), inaltimea de montaj nu se normeaza.

    5.2.69. Aparatele de masura cu inregistrare sau citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa acestora tinandu-se seama de recomandarile din normativul PE 111/7.

    5.2.70. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou, se prevede cu o latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie etc.).

    5.2.71. Coridorul de acces intre doua tablouri de distributie si coridorul dintre tablou si parti metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.

    5.2.72. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune, neizolate si protejate impotriva atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele parti ale unui coridor de acces si alte elemente si utilaje electrice, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1,4 m.

    5.2.73. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distributie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1 m.

    5.2.74. Intre pardoseala finita a coridorului din fata sau din spatele tabloului de distributie, plafonul incaperii si elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, se prevede o distanta libera pe verticala de cel putin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaza impotriva atingerilor directe daca se gasesc la mai putin de 2,5 m de la pardoseala. Distanta dintre aceste elemente si elementele care fac parte din circuitele curentilor de lucru si care in exploatare se gasesc sub tensiune si nu sunt protejate impotriva atingerilor, trebuie sa fie cel putin 2,5 m.

    5.2.75. La coridoarele de acces ale tablourilor de distributie, formate din mai multe panouri cu o lungime totala mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.

    In cazul coridoarelor cu o latime mai mare de 3 m, prevederea a doua cai de acces nu este obligatorie.

    5.2.76. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate in incaperi de clasa BA 5 (EE), se prevad cu ingradiri de protectie pe partea laterala a tablourilor. Ingradirile de protectie se executa din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plasa cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, amplasate astfel incat sa nu fie posibila atingerea partilor sub tensiune.

    5.2.77. Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elementele de conectare etc., cat si circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distributie, se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari. Pe etichetele sigurantelor fuzibile se mentioneaza si curentii nominali ai acestora.

    5.2.78. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate in caz de incendiu, calamitate naturala etc., se marcheaza distinct, vizibil si clar astfel incat sa poata fi identificate rapid la necesitate.

    5.2.79. Tablourile de distributie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerintelor Legii 10/1995 privind rezistenta si stabilitatea atat statica cat si dinamica (la vibratii).

    5.2.80. Tablourile si stelajele lor trebuie protejate impotriva coroziunii.

    5.2.81. tablourile de santier trebuie executate si montate respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.9.

    Receptoare electrice

    5.2.82. Alegerea si alimentarea cu energie a receptoarelor electrice si aparatelor montate pe ele, se va face respectand prevederile din prezentul capitol, din capitolul 3 si normele de produs sau agrementele tehnice corespunzatoare acestora.

    5.2.83. Puterea nominala a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleasa in functie de necesitatile acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice.

    5.2.84. In cazul aparatelor medicale si care functioneaza in vecinatatea pacientului sau in contact cu pielea acestuia, protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conformitate cu prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate electrocasnice respectand pe langa conditiile din tabelul 5.2.2. si conditiile din SR CEI 60536.

    5.2.85. In cazul receptoarelor care in timpul functionarii pot produce perturbatii in reteaua furnizorului de energie electrica (de ex. Regim deformant), trebuie luate masuri pentru limitarea acestor perturbatii, conform normativelor PE 142 si PE 143.

    5.2.86. Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 kW.

    Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad cu dispozitive de actionare (de ex. contactoare) pe circuitul fix de alimentare, daca receptorul nu est echipat cu intrerupator de catre producator.

    5.2.87. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II si III de protectie impotriva socurilor electrice (definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fara conductor de protectie, iar a receptoarelor din clasa I de protectie, prin circuite cu conductor de protectie.

    5.2.88. Receptoarele electrice monofazate, mobile si portabile, a caror carcasa se leaga la un conductor de protectie, trebuie alimentate prin cordoane cu tei conductoare din care unul pentru protectie.

    5.2.89. In incaperile din categoria BE 2 (C) sau din clasa AE 5 (PC), receptoarele electrice trebuie alimentate prin cordoane flexibile in conditiile de la art. 5.1.155.

    5.2.90. Distantele dintre receptoarele electrice, precum si distantele dintre acestea si elementele de constructie, obiecte fixe din incaperi, etc., trebuie alese astfel incat manevrarea, intretinerea, verificarea si repararea acestora sa se poata desfasura in bune conditii, respectandu-se si prevederile din legea 90/96.

    5.2.91. La receptoarele electrice mobile (de ex. la cele basculante montate pe glisiere, la cuptoare cu vatra mobila, et.), conductoarele electrice de alimentare se introduc in tuburi flexibile fixate cu un capat in tubul rigid de protectie al instalatiei electrice fixe de alimentare cu energia electrica si cu celalalt capat in cutia de borne a receptorului electric. Lungimea tuburilor flexibile se alege astfel incat sa se asigure deplasarea receptoarelor electrice pe toata lungimea necesara.

    5.2.92. Protectia receptoarelor electrice impotriva supracurentilor si protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conditiile prevazute in subcapitolul 4.2., respectiv 4.1. si art. 5.4.9.

    5.3. Instalatii electrice de prize si iluminat normal

    5.3.1. Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize.

    5.3.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.

    5.3.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de siguranta.

    5.3.4. Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat normal se face respectand prevederile din subcapitolul 5.1.

    5.3.5. Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face respectandu-se conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

    Fac exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea totala instalata pe un circuit de lumina este de 1,5 kW, in cazul in care puterea instalata pe apartament este de pana la 9 kW (conform PE 155);

    Fac exceptie, de asemenea, circuitele de lumina din spatiile comune ale cladirilor de locuit (de ex. Holuri, scari, etc.) unde puterea totala instalata este de 1 kW.

    5.3.6. In cladirile de locuit trebuie sa se prevada cel putin cate un loc de lampa in fiecare incapere de locuit si dependinta.

    In subsolurile cladirilor de locuit se admite prevederea de locuri e lampa respectandu-se conditiile din STAS 6646/1,2.

    5.3.7. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priza monofazate se face respectandu-se prevederile din art. 5.1.6.

    5.3.8. Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 kW.

    In locuinte, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. masini de spalat, aparate de climatizare etc.) trebuie prevazute cat un circuit de priza separat.

    Sectiunile conductoarelor se dimensioneaza corespunzator puterii receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decat cele din anexa 6.

    5.3.9. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevazute cu contact de protectie.

    5.3.10. Dimensionarea circuitelor de priza trifazate se face respectand conditiile din art. 5.1.6. si prevederile din subcapitolul 5.2. si 5.4. referitoare la conditiile de alimentare a receptoarelor de forta.

    5.3.11. Dimensionarea circuitelor care alimenteaza prize de tensiuni reduse sau prize de separatii, se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protectie, respectiv de separare.

    5.3.12. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumina si prize se face conform prevederilor din art. 5.1.6.

    5.3.13. Trebuie evitata traversarea incaperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) si din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice care deservesc alte incaperi.

    Face exceptie incaperile pentru bucatarii si bai din locuinte, precum si alte cazuri justificate de catre proiectant, in care se admit astfel de traversari.

    5.3.14. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distributie.

    5.3.15. La instalarea conductelor unui circuit sau mai multor circuite in acelasi element de protectie (tuburi, plinte, etc.) se respecta prevederile de la art. 5.1.65. si 5.1.66.

    Corpuri de iluminat. Conditii de alegere, de montaj si de alimentare

    5.3.16. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaza respectandu-se pe langa prevederile din acest normativ si conditiile din STAS 6646/1,2,3.

    Pentru corpurile de iluminat din incaperi de baie, grupuri sanitare etc., se respecta si conditiile din subcapitolul 7.2., iar pentru cele din statii de baterii de acumulatoare, se respecta si conditiile din subcapitolul 7.4.

    5.3.17. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumina se face in functie de:

    - influentele externe (tabelul l5.2.1),

    - destinatia incaperilor si a constructiei (tabelul 5.2.2);

    - cerintele luminotehnice;

    - masurile de protectie impotriva socurilor electrice; (subcap. 4.1, tabelul 5.2.2.);

    - regimul de functionare;

    - criterii economice.

    Corpurile de iluminat din incaperi pentru bai, grupuri sanitare etc., se aleg, se amplaseaza si se alimenteaza conform prevederilor din subcapitolul 7.2.

    5.3.18. In incaperi cu aglomerari de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1)

    5.3.19. In incaperi cu praf, scame sau fibre combustibile, din clasa AE 5 (PC) se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura va fi de cel mult 200°C.

    5.3.20. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente, fluorescente sau cu descarcari in vapori metalici care se instaleaza in depozite de materiale combustibile, trebuie sa fie prevazute cu glob, respectiv cu difuzor si daca exista si pericol de socuri mecanice, vor avea si gratar protector.

    Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat un eventual scurtcircuit la ele sa nu poata provoca un incendiu.

    5.3.21. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in conditiile date in STAS 12604/5.

    5.3.22. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la un conductor de protectie trebuie instalate fata de elemente in legatura cu pamantul la distanta de cel putin 0,8 m in incaperi „putin periculoase la socuri electrice” si la cel putin 1,25 m, in cele „periculoase sau foarte periculoase la socuri electrice” (definite in STAS 8275).

    5.3.23. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul neutru la borna conectata la partea filetata a duliei.

    5.3.24. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente se amplaseaza la urmatoarele distante masurate intre axa optica a sursei de lumina si materialul combustibil:

    Puterea [W]

    Distanta [m]

    Maximum 100

    0,5

    Intre 100 si 300

    0,8

    Intre 300 si 500

    1,0

    Fac exceptie corpurile de iluminat cu marcaj „F”

    5.3.25. Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

    5.3.26. La montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile trebuie respectate conditiile prevazute la art. 3.5.9. si art. 5.2.11.

    5.3.27. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige de tavan, bolturi, dibluri etc,) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

    Circuite, coloane si tablouri de distributie pentru iluminatul de siguranta

    5.3.28. Circuitele iluminatului de siguranta de tip 1, 2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau distantate la cel putin 10 cm fata de traseele acestora. Se admit trasee comune si nu se normeaza distanta in cazurile in care circuitele iluminatului normal si ale iluminatului de siguranta sunt executate ingropat sub tencuiala sau inglobate in beton, daca pentru protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau cand circuitele se executa in cabluri electrice armate.

    5.3.29. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de siguranta.

    Face exceptie iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului din incaperile blocului operator de la spitale si clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce alimenteaza orice alt iluminat de siguranta.

    5.3.30. Tabloul de distributie pentru iluminatul de siguranta trebuie sa fie distinct de tabloul iluminatului normal in cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 1 sau 2.

    Acest tablou se amplaseaza intr-o incapere diferita de aceea in care este instalat tabloul pentru iluminatul normal. Se admite si amplasarea in aceeasi incapere cu conditia luarii de masuri constructive sau de montaj prin care sa se evite afectarea tabloului iluminatului de siguranta.

    5.3.31. In cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 3 sau 4 nu se impune tabloul separat pentru iluminatul de siguranta dar, in tabloul de distributie la care este racordat, se prevad pentru iluminatul de siguranta elemente de comanda si de protectie separate si marcate distinct.

    5.3.32. Dimensionarea conductoarelor circuitelor si coloanelor iluminatului de siguranta se face respectandu-se conditiile corespunzatoare din subcapitolul 5.1.

    5.4. Instalatii electrice de forta

    5.4.1. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat.

    Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare, etc.) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

    5.4.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie se face conform conditiilor de la subcapitolul 5.1. si respectiv de la subcapitolul 4.2., tinandu-se seama in cazul motoarelor, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.

    Alegerea, instalarea si alimentarea motoarelor electrice

    5.4.3. Puterea nominala a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat superioara aceleia stabilite prin calcul.

    5.4.4. Motoarele electrice se amplaseaza avandu-se in vedere asigurarea spatiului necesar pentru verificari, intretinere si reparatii.

    Pornirea motoarelor electrice

    5.4.5. In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiuni a furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face:

    a) direct, pentru:

    - motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pana la 4 kW inclusiv;

    - motoare trifazate (cu tensiunea intre faze de 380 V) cu puteri pana la 5,5 kW inclusiv;

    b) cu parate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari decat cele de la punctul a), la tensiunile respective.

    5.4.6. La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care porneste direct se determina prin calculul pe baza verificarii stabilitatii termice si dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depasi 20% din puterea transformatoarelor respective.

    5.4.7. La consumatorii alimentati cu surse proprii de energie electrica, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determina pe baza de calcul, verificandu-se satisfacerea conditiei de pierdere de tensiune admisa.

    Protectia motoarelor electrice

    5.4.8. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc.) si cu dispozitive de comanda si detectie automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.), alese conform prevederilor subcapitolului 4.2.

    5.4.9. Protectia impotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cand supraincarcarea lor nu este posibila (de ex. motoare de actionare a ventilatoarelor etc.). In aceste cazuri se prevede numai protectia la scurtcircuit.

    5.4.10. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima trebuie prevazuta:

    - la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu actionare manuala;

    - la motoare electrice a caror pornire automata nu este permisa din motive de siguranta pentru personalul de exploatare sau datorita conditiilor impuse de procesul tehnologic.

    5.4.11. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima in cazurile in care este necesara, se prevede la fiecare motor.

    Se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie la lipsa de tensiune pentru mai multe motoare in urmatoarele conditii:

    - in cazul in care motoarele sunt cu pornire directa, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si suma puterilor nominale este de maximum 15 kW;

    - in cazul in care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat in starea initiala de pornire, in cazul lipsei de tensiune.

    5.4.12. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie trebuie prevazute cu dispozitive de protectie impotriva cresterii turatiei peste valoarea admisa in cazul in care conditiile tehnice de functionare permit o asemenea crestere a turatiei sau cand aceasta crestere poate periclita personalul. 

    6. VERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

    6.1. Instalatiile electrice trebuie sa fie verificate in timpul executiei si inainte de punerea in functiune de catre executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 si CEI 60364-6-61.

    6.2. In timpul executiei se face o verificare preliminara. Dupa executarea instalatiei electrice se face verificarea definitiva, inainte de punerea in functiune, pe baza dosarului de instalatii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electrica.

    6.3. Verificarea preliminara consta din:

    - verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor;

    - verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei, inaintea acoperirii cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare sau de rezistenta;

    - verificarea calitatii tuburilor ce se monteaza in cofraje;

    - verificarea aparatelor electrice.

    De asemenea, de la caz la caz, in proiectul de executie se vor stabili lucrari de verificare preliminara dictate de specificul constructiei sau al modului de executie (continuitatea si corecta pozare a tuburilor montate in cofraj inaintea turnarii betonului, prevederea golurilor si sliturilor necesare executarii instalatiei electrice etc.).

    6.4. Verificarea definitiva cuprinde:

    - verificari prin examinare vizuala;

    - verificari prin incercari.

    6.5. Verificari prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei, atunci cand este cazul. Astfel, se urmareste daca:

    - au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa (de ex. distantele prescrise, barierele, invelisurile, etc.) prevazute in proiect;

    - au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie sa impiedice propagarea focului;

    - alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform proiectului;

    - dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplasate in locurile corespunzatoare;

    - materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;

    - culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform conditiilor din normativ;

    - conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;

    - materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt accesibile pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.

    6.6. Verificarile prin incercari, se efectueaza de preferinta in urmatoarea ordine:

    - continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare (art. 6.8.);

    - rezistenta de izolatie a conductoarelor (art. 6.9.);

    - separarea circuitelor (art. 6.10.);

    - rezistenta pardoselilor (art. 6.11.);

    - protectia prin intreruperea automata a alimentarii (art. 6.12. si ghidul GP 052);

    - incercari functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica (art. 6.13.).

    6.7. Verificarea lucrarilor ascunse se face pe parcursul executarii acestora conform art. 6.5 si art. 6.6 si se consemneaza in procese verbale care se vor atasa la procesele verbale de receptie.

    6.8. Incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor de egalizare a potentialelor, se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 - 24 V (in gol) in c.c. sau c.a. si un curent de minimum 0,2 A.

    6.9. Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara:

    a) intre conductoarele active luate doua cate doua;

    b) intre fiecare conductor activ si pamant.

    Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelul 6.1. si un curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie masurate trebuie sa fie cel putin egale cu cele din tabelul 6.1.

    Tabelul 6.1.

    Valorile rezistentei de izolatie

    Tensiune normala a circuitului, [V]

    Tensiune de incercare [V]

    Rezistenta de izolatie, [MW]

    1

    2

    3

    Tensiune foarte joasa de protectie si functionala, circuitul fiind alimentat printr-un transformator de protectie

    250

    ³ 0,25

    Tensiune mai mica sau egala cu 500 V, cu exceptia celei anterioare

    500

    ³ 0,50

    Peste 500 V

    1000

    ³ 1,00

    Daca instalatia are in componenta dispozitive electronice, se masoara rezistenta de izolatie intre conductoarele de faz si conductorul neutru, legate impreuna si pamant.

    Toate masuratorilor se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.

    6.10. Separarea de protectie a unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prin masurarea rezistentei de izolatie, in conditiile din tabelul 6.1., receptoarele fiind conectate in masura posibilitatilor.

    6.11. Rezistenta de izolatie a pardoselii se va masura in toate cazurile in care se impune ca pardoseala sa fie izolanta. Se va masura rezistenta pardoselii in cel putin trei locuri, unele dintre ele fiind la cca. 1 m de la elementul conductor accesibil in incapere. Daca mai exista suprafete de podea importante in incapere se va masura si rezistenta lor.

    Masurarea rezistentei se face cu doi electrozi in forma de disc, cu diametrul de 250 mm, avand o greutate de 40 kg fiecare, amplasati la distanta de 0,8 m. Intre electrozi si pardoseala se aseaza o panza bine udata cu diametrul minim 270 mm. Se masoara rezistenta intre cei doi electrozi.

    Masurarea rezistentei pardoselii se efectueaza in curent continuu la tensiunea de 500 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mica de 500 V) si de 1000 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).

    Rezistenta de izolatie masurata intre electrozi trebuie sa fie de cel putin 50 kW pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 100 kW pentru o tensiune normala mai mare de 500V, in orice punct de masurare.

    6.12. Verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se face:

    - verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;

    - verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie;

    - verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.

    Rezistenta de dispersie a prizei de pamant (naturala, artificiala sau complexa) se masoara conform prevederilor din prescriptiile specifice (STAS 12604/5 si CEI 60364-6-61).

    6.13. Ansamblurile de aparate care nu au fost montate in uzina ci pe santier (aparataj, motoare, comanda etc.) se supun unor incercari functionale pentru a verifica daca ele au fost corect montate.

    Ele se supun unor incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau conturnari.

    Tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul 6.2. pentru valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V. Ea se aplica intre conductoarele active si masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un minut. Echipamentele se supun incercarii inaintea legaturii lor definitive in instalatia eletrica.

    Tabelul 6.2.

    Valorile tensiunii de incercare

    Tensiune nominala de izolare U1, [V]

    Tensiune de incercare [V]

    Ui < 60

    1000

    60 < Ui ≤ 300

    2000

    300 < Ui ≤ 660

    2500

    660 < Ui ≤ 800

    3000

    800 < Ui ≤ 1000

    3500

    6.14. Daca o instalatie electrica a suferit modificari partiale, se admite ca inainte de darea in functiune sa se verifice numai partea modificata din instalatie, iar pentru instalatia existenta sa se prezinte ultimele buletine.

    6.15. La verificarea instalatiilor eletrice ale constructiilor trebuie sa se respecte si prevederile din "Normativul privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatiile aferente" - indicativ C 56 si "Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice".

    La verificarea sistemelor de protectie impotriva socurilor electrice, trebuie respectate si prevederile din seria SR CEI 60364-4, din normativul PE 116 si NSSMUEE 111.

    6.16. In vederea punerii sub tensiune, la terminarea lucrarilor se efectueaza controlul executiei instalatiilor electrice. Acest control se finalizeaza printr-un certificat, care constituie componenta dosarului instalatiei de utilizare ce se depune la operatorul de retea.

     

    7. CONDITII PENTRU INSTALATII DE SPATII SPECIALE

    7.1. Instalatii de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere

    7.1.1. In instalatii de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaza condensatoare-derivatie, fixe sau reglabile in trepte, dupa caz.

    Se recomanda utilizarea condensatoarelor cu pierderi in dielectric cat mai mici si a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil.

    7.1.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel incat pierderile de putere si energie sa fie cat mai mici, in unul din urmatoarele moduri;

    - centralizat sau semicentralizat, la tablourile generale de distributie sau la tablourile de distributie ale grupurilor de receptoare;

    - local (individual) la bornele receptorului electric;

    - mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).

    7.13. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate imbunatatirii factorului de putere si modul de instalare a acestora (art. 7.1.2) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice efectuata conform normativului PE 120.

    7.1.4. La consumatori electrici cu regim deformat (datorita receptoarelor producatoare de armonici de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaza in puncte in care coeficientul de distorsiune si nivelul armonicilor nu conduc la solicitari ale instalatiilor peste limitele admisibile (Umax = 1,1 Un; Imax = 1,3 In si Qmax = 1,42 Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale in regim sinusoidal).

    In cazul in care rezulta o depasire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau masuri de utilizare a instalatiilor de limitare, filtrare si compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomandarilor din normativul PE 120).

    7.1.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuatii de tensiune (flicker), se prevad instalatii statice de compensare automata a variatiilor de putere reactiva, corelat cu necesitate reducerii fluctuatiilor de tensiune la valori normale (conform normativului PE 142).

    7.1.6. In cazul compensarii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu aparate de comutatie pentru cuplare-decuplare la reteaua electrica. Daca sarcina reactiva este variabila in timp, se prevad baterii de condensatoare fractionabile, comutabile automat in trepte de putere reactiva.

    7.1.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, in cazul compensarii centralizate automate, se interzice functionare in gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectata.

    7.1.8. Compensarea locala (individuala) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare inductive cu consum mare de putere reactiva si cu functionare continua si pentru cele de putere foarte mica dar aflate in numar foarte mare (de ex. lampi cu descarcare in gaze si/sau vapori metalici).

    7.1.9. In cazul compensarii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.), puterea reactiva a bateriei de condensatoare trebuie sa compenseze cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului.

    7.1.10 Condensatoarele unitare sau bateriile de condensatoare se aleg astfel incat sa poata suporta in functionare continua o tensiune de maximum 1,1 ori tensiunea nominala a retelei si un curent de maximum 1,3 ori curent nominal. Se aleg cu precadere condensatoare cu dielectric impregnat cu ulei electroizolant biodegradabil.

    7.1.11. Conductele electrice ale circuitului de racordare a bateriei de condensatoare la retea, se aleg astfel incat sa poata suporta, in functionare continua, un curent maxim admisibil egal cu de 1,4 ori curent nominal al bateriei de condensatoare.

    7.1.12. Instalatiile de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere se protejeaza impotriva supracurentilor prin sigurante fuzibile si contactoare cu relee termice sau intreruptoare automate (disjunctoare), dupa caz. Fac exceptie bateriile de condensatoare legate direct la bornele electromotoarelor ce sunt conectate la retea simultan cu acestea, in acest caz protectia la supracurent fiind asigurata pentru intreg ansamblul.

    7.1.13. Sigurantele fuzibile pentru protectia bateriilor de condensatoare se recomanda sa fie cu caracteristica lenta de rupere si se aleg astfel:

    - in cazul conectarii directe (fara trepte intermediare) a bateriei de condensatoare, curent nominal al fuzibilului sa fie cel putin 1,8 ori curent nominal al bateriei;

    - in cazul conectarii in trepte intermediare, curentul nominal al fuzibilului sa fie cel putin 1,6 ori curent nominal al bateriei.

    7.1.14. Intreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia instalatiilor de condensatoare sunt de tipul cu rupere in aer. Curentul releelor maximale se regleaza la o valoare cel mult egala cu de 1,2 ori curent nominal al bateriei.

    7.1.15. Bateriile de condensatoare se prevad cu dispozitive de descarcare automate sau manuale, alese astfel incat dupa cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de retea, tensiunea reziduala la bornele ei sa scada sub 42 V. La bateriile de condensatoare fractionabile cu trepte comutabile se prevad dispozitive de descarcare automata. Fac exceptie si nu se prevad cu dispozitive speciale de descarcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.

    7.1.16. Bateriile de condensatoare se instaleaza, de regula, in incaperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau in dulapuri speciale.

    In incaperile in care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigura mentinerea conditiilor de temperatura si umiditate cerute de producatorul lor. Ele se amplaseaza astfel incat sa fie ferite de apa, praf, agenti corozivi, lovituri, vibratii, caldura, foc, luandu-se masuri corespunzatoare de protectie.

    Fac exceptie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de producator). Acestea pot sa fie instalate in incaperi de clasa BA5 (EE) (de ex. in incaperea tabloului general de distributie), in incaperi de productie, luandu-se masuri de protectie impotriva atingerilor sau in tablourile electrice inchise, de alimentare si comanda ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone).

    7.1.17. Montarea bateriilor de condensatoare si a conductelor de legatura se face astfel incat o persoana sa nu poata atinge simultan doua parti metalice la o inaltime mai mica de 2,5 m si intre care exista o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului in spatiul bateriilor de condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dupa deconetarea si descarcarea in prealabil a acestora pe rezistentele de descarcare.

    7.2. Instalatii electrice pentru incaperi cu bai sau dusuri si pentru piscine.

    7.2.1. Incadrarea incaperilor pentru bai, dusuri si piscine in clasele de influente externe corespunzatoare se face conform anexei 2 si anexei 4 din prezentul normativ.

    7.2.2. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din grupuri sanitare si piscine se respecta, pe langa prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052 - si SR CEI 60364-7-702.

    7.2.3. Pentru incaperi care contin bai sau dusuri (vezi fig. 7.2.1. se respecta, la proiectarea si executarea instalatiilor electrice, volumele de protectie definite in SR CEI 60364-7-701 astfel:

    - volumul 0, este volumul interior al cazii de baie sau de dus;

    - volumul 1, este situat desupra cazii de baie sau de dus si este limitat de:

    suprafata cilindrica cu generatoarea verticala circumscrisa cazii de baie sau de dus (in cazul unui dus cu tija fixa sau flexibila si fara cada se considera o suprafata cilindrica verticala cu raza de 1,2 m, a carei axa trece prin tija dusului);

    pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime fata de aceasta, iar in cazul in care fundul cazii de baie sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal luat in considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului cazii sau dusului;

    In cazul in care cada de baie este incastrata in pardoseala, volumul 1 este limitat de suprafata verticala circumscrisa marginilor exterioare ale acesteia (figura 7.2..1;

    - volumul 2, este volumul limitat de:

    suprafata exterioara a volumului 1 si o surpafata paralela situata la 0,6 m de aceasta;

    pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime deasupra acestuia.

    - volumul 3, este volumul limitat de:

    suprafata verticala exterioara a volumului 2 si o suprafata paralela situata la 2,40 m de aceasta;

    pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

    Pentru incaperi de baie de suprafete mici, volumul 3 este limitat la elementele de constructie despartitoare.

    Pentru piscine (fig. 7.2.2.), se respecta la proiectare si executarea instalatiilor electrice volumele de protectie definite in SR CEI 60364-7-702, astfel:

    - volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzand deschiderile in peretii sau fundul acestuia si care sunt accesibile persoanelor care se afla in bazin.

    - volumul 1, este volumul limitat pe de o parte de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si pe de alta parte, de pardoseala (sau suprafata pe care se afla persoanele) si planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii (sau a acestei suprafete).

    In cazul in care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala situata la 1,5 m in jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai inalte pe care se pot gasi persoane.

    - volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafata verticala exterioara a volumului 1 si suprafata paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta parte.

    Incaperi cu bai sau dusuri

    7.2.4. Toate elementele conductoare din volumele de protectie 1, 2, 3 se unesc printr-o legatura echipotentiala suplimentara, legata la conductoarele de protectie ale tuturor maselor situate in aceste volume. Nu se admit nici un fel de legaturi echipotentiale nelegate la pamant.

    7.2.5. Echipamentele si aparatele electrice trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie:

    - in volumul 0: IP X7;

    - in volumul 1: IP X4;

    - in volumul 2: IP X3 (IP X5, in bai publice);

    - in volumul 3: IP X1.

    7.2.6. In volumele 0, 1 si 2 se monteaza numai distributiile electrice necesare alimentarii echipamentelor electrice situate in aceste volume.

    7.2.7. In volumele 0, 1 si 2 nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.

    7.2.8. In volumul 2 se admite montarea receptoarelor daca sunt de clasa II de protectie (corpurilor de iluminat, corpuri de incalzire electrice) sau daca circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA.

    7.2.9. In volumul 3 se admite instalarea prizelor numai in una din urmatoarele variante:

    - alimentate individual printr-un transformator de separare;

    - alimentate cu tensiune foarte joasa de protectie;

    - protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual de cel mult 30 mA.

    In volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat daca au clasa I de protectie.

    7.2.10. Nici un intrerupator si nici o priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin de 0,60 m de usa deschisa a unei cabine de dus.

    7.2.11. In volumul 1 si 2 se admite instalarea incalzitoarelor instantanee de apa numai daca:

    - alimentarea cu apa rece este executata numai in distributie metalica fixa;

    - circuitul electric este direct, fara priza;

    - circuitul este protejat printr-un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA;

    - este legat de legatura de egalizare a potentialelor daca este de clasa I de protectie, sau este de clasa II de protectie.

    7.2.12. Se admite instalarea elementelor electrice de incalzire inglobate in pardoseala care pot fi instalate in oricare din volumele 1, 2 sau 3 cu conditia ca ele sa fie acoperite cu o plasa metalica sau un invelis metalic conectat la legatura echipotentiala a incaperii.

    7.2.13. Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevazute cu protectie diferentiala de cel mult 30 mA.

    Piscine

    7.2.14. Toate elementele conductoare ale volumelor 0, 1 si 2 se conecteaza printr-o legatura echipotentiala suplimentara locala racordata la conductoarele de protectie ale tuturor maselor situate in aceste volume.

    7.2.15. Nu se admit ca masuri de protectie impotriva atingerilor directe "obstacole" si "amplasarea in afara zonei de accesibilitate".

    7.2.16. In volumul 0, singura masura de protectie admisa este TFJS cu tensiuni pana la 12 V c.a. sau 30 V c.c., sursa de alimentare fiind instalata in afara acestui volum.

    7.2.17. Atunci cand se aplica masura de protectie TFJS, protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata indiferent de tensiunea nominala prin:

    - bariere corespunzatoare sau invelitori care prezinta gradul de protectie minim IP 2X;

    - o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.

    7.2.18. Nu se admit legaturi echipotentiale nelegate de pamant.

    7.2.19. Echipamentele electrice (receptoarele) trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie:

    - in volumul 0: IP X8;

    - in volumul 1: IP X4;

    - in volumul 2:IP X2, pentru piscine interioare;

    IP X4, pentru piscine exterioare.

    7.2.20. In volumele 0 si 1 se admit numai distributiile electrice necesare alimentarii echipamentelor situate in aceste volume.

    7.2.21. Elementele electrice de incalzire inglobate in pardoseala sunt admise in volumele 1 si 2 cu conditia ca ele sa fie acoperite cu o plasa metalica sau cu un invelis metalic conectate la legatura echipotentiala locala.

    7.2.22. Nu se admit doze de legaturi in volumele 0 si 1.

    7.2.23. In volumul 2 se admite montarea prizelor numai daca este respectata una din urmatoarele conditii:

    - sa fie alimentate individual printr-un transformator de separare;

    - sa fie alimentate dintr-un circuit de TFJS sau TFJP;

    - sa fie protejate printr-un dispozitiv de protectie diferential de cel mult 30 mA.

    7.3. Instalatii electrice in zona litoralului

    7.3.1. Instalatiile electrice din cladiri si incintele acestora, situate in zona litoralului, trebuie proiectate si executate respectandu-se, pe langa prevederile generale din cuprinsul normativului si precizarile din acest capitol si din anexele 2 si 3.

    7.3.2. Instalatiile electrice din cladiri se executa cu conductoare izolate in materiale plastice, protejate in tuburi din materiale electroizolante sau cu cabluri cu izolatie si manta din materiale plastice. Se recomanda utilizarea conductoarelor din cupru.

    7.3.3. La instalare, tuburile de protectie se monteaza cu panta de min. 1% spre doze, astfel incat sa se evite acumularea apei de condensatie.

    7.3.4. Atunci cand se utilizeaza conductoare din aluminiu, legaturile electrice din doze trebuie protejate impotriva coroziunii (prin acoperire cu lac anticorosiv sau alt procedeu agrementat).

    7.3.5. Instalatiile electrice exterioare trebuie executate conform prevederilor pentru spatiile expuse la intemperii.

    7.4. Instalatii electrice in incaperile statiilor pentru baterii stationare de acumulatoare

    7.4.1. Spatiile destinate bateriilor stationare de acumulatoare, se prevad, in general cu urmatoarele incaperi distincte:

    - incaperea bateriilor de acumulatoare;

    - incaperea depozitului de electrolit, de apa distilata si de materiale de rezerva;

    - incaperea instalatiilor de ventilare;

    - incaperea tampon de acces.

    Tablourile electrice si echipamentele de incarcare (redresoare, convertizoare de curent continuu) trebuie amplasate in incaperea tampon de acces sau intr-o incapere distincta daca spatiul permite.

    Toate incaperile statiilor se incadreaza in categoriile de mediu AD 3 (U2) si AF4 (K) si BA5 (EE), iar din punct de vedere al pericolului de soc electric se incadreaza in "incaperi foarte periculoase", conform STAS 8275 si trebuie separate de incaperile accesibile personalului neautorizat in cladiri industriale sau publicului din cladiri civile. Fac exceptie incaperile echipate cu baterii de acumulatoare formate din elemente etanse care se incadreaza in clasa de mediu AF1 si functie de densitatea sarcinii termice, in categoria de pericol de incendiu BE 2 sau BE 1a (C sau D). Pentru aceasta gradul de pericol la soc electric se stabileste in functie de tipul conductoarelor de conexiune utilizate, conform STAS 8275.

    7.4.2. Statia de acumulatoare nu se prevede cu incapere tampon de acces, in urmatoarele cazuri:

    - cand accesul se face direct din exterior, luandu-se masuri de prevenire a patrunderii apei de ploaie sau a zapezii in incaperea acumulatoarelor:

    - cand acumulatoarele sunt de tip inchis sau etans, accesul facandu-se dintr-o incapere de trecere sau dintr-un coridor in care nu exista instalatii tehnologice si personalul nu lucreaza in permanenta.

    7.4.3. Se admite renuntarea la depozitul pentru electrolit, pentru apa distilata si pentru materiale de rezerva cu conditia asigurarii spatiilor necesare pentru pastrarea acestora chiar in incaperea acumulatoarelor sau in incaperea tampon. Pentru bateriile de acumulatoare formate din elemente etanse sau capsulate nu este necesar depozitul pentru electrolit si pentru apa distilata.

    7.4.4. Pentru tabloul electric si echipamentele de incarcare sau utilizare a bateriilor de acumulatoare, nu este necesara prevederea unei incaperi distincte, in cazul in care, alaturat incaperii acumulatoarelor, exista o incapere speciala pentru alte echipamente aferente statiei de acumulatoare.

    7.4.5. Se admite instalarea acumulatoarelor fara intretinere (capsulate) si a bateriilor de acumulatoare fara intretinere in incaperi din cladiri de productie, fara pericol de explozie, daca elementele de acumulator sunt capsulate (fara dispozitiv de esapare a gazelor cand presiunea interna depaseste valoarea stabilita).

    7.4.6. Bateriile de acumulatoare cu elemente capsulate (fara intretinere), nu necesita instalarea in incaperi speciale. Ele se amplaseaza in incaperi uscate, intr-un dulap sau intr-o nisa prevazuta cu ventilatie naturala organizata (cos, etc.) sau fortata, dupa caz. Daca in dulapuri sunt instalate redresoare, intreruptoare sau aparate care pot produce scantei, acestea trebuie despartite de baterie printr-un panou antifoc si nu se amplaseaza in curent de aer al ventilarii. Bateriile cu vase din materiale izolante, stabilite la actiunea electrolitului, nu necesita la instalarea in dulap distante intre ele.

    7.4.7. Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, in aceeasi incapere sau in incaperi cu ventilatie comuna, baterii de acumulatoare cu plumb-acid sulfuric si baterii de acumulatoare alcaline cu nichel-cadmiu. Fac exceptie de la aceasta prevedere bateriile de acumulatoare formate din elemente etanse.

    7.4.8. La amenajarea incaperilor statiilor pentru baterii de acumulatoare, la alegerea materialelor de constructii si a finisajelor si la calculul ventilatiei pentru incaperea acumulatoarelor, se respecta prevederile normativului PE 112.

    7.4.9. Incaperile statiilor pentru baterii stationare de acumulatoare acide se incadreaza in clasele AD 3 (U2), AF 4 (K), BA5 (EE) si in categoria incaperilor "foarte periculoase la soc electric" (conf. STAS 8275). Avandu-se in vedere si degajarile de hidrogen in timpul functionarii normale si in caz de avarie, aceste incaperi se incadreaza in categoria BE3a (A) daca se depaseste valoarea de 3,8% a concentratiei volumetrice de hidrogen in aer sau BE1a (D) de pericol de incendiu daca se respecta conditiile din PE 112 privind ventilatia naturala si artificiala, tensiunea de incarcare si blocajul intre sistemul de incarcare si instalatia de ventilare mecanica si conditiile de instalare.

    7.4.10. Toate incaperile statiei se incadreaza si in clasa BA 4, BA (EE 5).

    7.4.11. In situatiile in care mediul din incaperea bateriilor de acumulatoare prezinta pericol de explozie, la proiectarea instalatiilor electrice trebuie respectate prevederile de la 7.14 si prevederile STAS 9954/1.

    7.4.12. In incaperea acumulatoarelor se interzice instalarea aparatelor care pot produce arcuri electrice sau scantei (de ex. intrerupatoare, prize etc.).

    7.4.13. Corpurile de iluminat din incaperea acumulatoarelor normale (cu electrolit) se aleg cu grad de protectie stabilit pe baza anexei 4 si trebuie protejate impotriva coroziunii. Ele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 1 m de la fata plana superioara a acumulatoarelor si numai deasupra cailor de acces dintre sirurile de acumulatoare.

    In incaperile din categoria de pericol de incendiu BE3a (A) se folosesc corpuri de iluminat in constructie antiexploziva.

    Se interzice pozarea conductoarelor instalatiei electrice pentru iluminat deasupra bateriilor de acumulatoare.

    7.4.14. Conexiunile electrice la bateriile de acumulatoare se realizeaza cu bare metalice neizolate sau cu conductoare cu izolatia rezistenta la umiditate si la electrolit. Materialul conductelor electrice se alege respectand prevederile din subcap. 3.3 si 5.1. si din anexa 11.

    In cazul acumulatoarelor acide se recomanda cuprul, iar in cazul acumulatoarelor alcaline se recomanda otelul sau cuprul placat cu nichel sau aliaje similare.

    Conductele neizolate trebuie protejate prin vopsire cu lac rezistent la electrolit sau se ung cu vaselina. Legaturile electrice la acumulatoare se vor executa prin sudare.

    7.4.15. Dispunerea elementelor si a conductelor electrice sub tensiune, neizolate, in incaperi din clasa BA5 (EE), trebuie astfel aleasa incat o persoana sa nu poata atinge simultan doua parti metalice situate la o inatlime mai mica de 2 m, intre care exista o tensiune nominala mai mare de 120 V. Aceasta conditie este considerata indeplinita daca distanta dintre partile respective este mai mare de 1,5 m sau daca se iau masuri de ingradire cu bariere electroizolante.

    7.4.16. Se interzice efectuarea conexiunilor electrice asupra acumulatoarelor neetanse si se evita pe cat este posibil montarea conductelor electrice deasupra acestora.

    7.4.17. Trecerile elementelor instalatiei electrice prin peretii incombustibili ai incaperilor statiei de baterii de acumulatoare sau prin canale, se etanseaza cu materiale izolante rezistente la umezeala si coroziune, in conditiile date in subcap. 5.2. Pentru barele neizolate se admite folosirea de placi de trecere din textolit, iar pentru conductele si cablurile izolate in PVC, a tuburilor de trecere etansate cu vata de sticla si chit anticorosiv.

    7.4.18. Protectia la supracurenti a bateriilor de acumulatoare, a barelor colectoare principale si conductelor electrice de legatura dintre baterii si barele colectoare, se realizeaza prin sigurante fuzibile sau intreruptoare automate, alese in conditiile prevazute in subcap. 4.2. Aparatele de conectare si protectie se prevad pe conductele ambilor poli ai circuitului respectiv. Fac exceptie retelele cu un pol legat la pamant la care aparatele se monteaza numai pe conductele legate la polul izolat fata de pamant.

    7.4.19. Daca in incaperea acumulatoarelor se prevad diverse elemente metalice auxiliare din aluminiu (suporturi, console, pat de cabluri etc.), acestea se protejeaza anticorosiv cu lac rezistent la electrolit.

    7.4.20. Bateriile de acumulatoare se instaleaza, de regula, pe un singur nivel sau in planuri succesive, conform indicatiilor furnizorului, montate pe pardoseala sau pe postament (socluri), confectionate din materiale rezistente la electrolit ori protejate corespunzator. Exceptie fac postamentele pe care se monteaza baterii de acumulatoare formate din elemente etanse (capsulate) la care prin spargerea vaselor nu se produc scurgeri de electrolit (elemente de acumulatoare cu gel).

    7.4.21. In zonele cu grad mic de seismicitate se admite si montarea pe postamente cu etaj, in cazuri exceptionale, cand nu exista spatiu, cu conditia luarii de masuri pentru evitarea rasturnarii bateriilor. Calculul postamentelor se face la cel putin dublul greutatii bateriei in stare de functionare. In zonele cu grad mare de seismicitate (mai mare sau egal cu 7 pe scara MKS - STAS 11100/1), pentru protectia bateriilor de acumulatoare la seism, elementele de sustinere trebuie sa asigure rezistenta si stabilitatea la seism, evitandu-se atat rasturnarea, cat si spargerea vaselor de acumulatoare. Eficacitatea sistemului de sustinere trebuie sa fie verificata fie prin calcul, fie prin probe experimentale (conform instructiunilor PE 148).

    7.4.22. Acumulatoarele trebuie sa fie izolate electric fata de postamente sau fata de pardoseala, astfel incat in timpul exploatarii, rezistenta de izolatie a retelei de curent continuu sa nu scada sub limitele admise (cu exceptia acumulatoarelor etanse capsulate in carcase de plastic).

    7.5. Instalatii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de siguranta la foc.

    7.5.1. Alimentarea cu energie electrica a tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de siguranta la foc trebuie asigurata dupa caz astfel:

    a) Pe o singura cale de alimentare. Se considera o cale de alimentare, calea racordata la un post de transformare al sistemului energetic national, la o centrala electrica, la reteaua de joasa tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general al distributiei al cladirii (daca firida de bransament sau tabloul general de distributie indeplinesc conditiile din art. 7.5.2.).

    Alimentarea pe o singura cale, intr-una din variantele de mai sus, se face in urmatoarele situatii:

    - la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu se prevad pompe de incendiu de rezerva sau acestea nu sunt echipate cu dispozitive de siguranta la foc la care este obligatorie asigurarea sursei de alimentare de rezerva;

    - la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu sunt prevazute instalatii automate de stingere (sprinklere, drencere, apa pulverizata) dar se prevad pompe de incendiu de rezerva si solutii de asigurare in primele 10 min. de la darea semnalului de alarma a unui debit redus de apa (conf. STAS 1478), pana la punerea in functiune a unor mijloace neelectrice de alimentare cum sunt de exemplu: moto-pompe, pompe cu abur etc.;

    - la consumatorii la care, conform normativului I.9, se prevad pompe de incendiu de rezerva si fac parte din urmatoarele categorii de cladiri:

    blocurile de locuinte cu inaltimea de cel mult 45 m (masurata de la nivelul terenului accesibil autospecialelor de interventie pana la pardoseala ultimului cat folosibil);

    cladirile pentru birouri care nu sunt inalte sau foarte inalte (cel mult 28 m masurati ca la alineatul precedent), daca densitatea sarcinii termice este sub 420 MJ/m2;

    cladirile de gradul I si II de rezistenta la foc pentru cinematografe, cluburi, discoteci si sali polivalente (fara scena amenajata), sali de intruniri, de gimnastica si de sport cu o capacitate mai mica de 400 locuri.

    In aceleasi conditii se alimenteaza si vanele de incendiu actionate electric, care pot fi manevrate direct de catre personalul de serviciu in mai putin de 5 min. de la darea semnalului de alarma din cadrul obiectivelor de mai sus.

    b) Dubla alimentare. Dubla alimentare se face in situatiile in care se prevede pompa de rezerva activa, sunt instalatii automate de stingere cu apa, sau alte dispozitive de siguranta la foc cu dubla alimentare. Sursa de alimentare de baza este asigurata conform punctului a) iar cea de rezerva poate fi:

    - alta sursa de energie electrica (transformator sau generator), astfel incat nefunctionarea uneia sa nu afecteze si pe cealalta;

    - grup electrogen de interventie cu intrare automata in functiune la caderea sursei de baza.

    In toate cazurile trebuie asigurata trecerea automata (dublata de actionare manuala) de pe alimentarea de baza pe cea de rezerva la nefunctionarea sursei de baza.

    Cu acordul investitorului, se admite prevederea sursei de alimentare de rezerva si in alte situatii justificate.

    7.5.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distributie al statiei pompelor si electrovanelor de incendiu si a altor dispozitive de siguranta la foc sa se faca din tabloul general si al unei cladiri numai daca acesta este amplasat astfel incat functionarea lui nu este periclitata in caz de incendiu in cladirea respectiva. Se considera ca amplasarea satisface aceste conditii daca tabloul general este amplasat in exteriorul cladirii respective, in constructii independente, de gradul I sau II de rezistenta la foc sau in interiorul cladirii, in incaperi cu acces usor din exterior. Incaperea tabloului general trebuie sa fie separata de restul cladirii prin elemente de separare din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) (pereti si plansee cu rezistenta la foc de minimum 1,5 ore). Separarea fata de incaperile din categoria BE3a (A si BE3b (B) se realizeaza prin pereti antiex si goluri de comunicare functionala protejate cu incaperi tampon antiex.

    7.5.3. Caile de alimentare ale tabloului de distributie al statiilor pompelor, electrovanelor de incendiu si instalatiei de ventilare pentru evacuarea fumului trebuie amplasate pe trasee ferite de pericol de incendiu.

    Se considera ca traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu daca linia este amplasata la cel putin 10 m fata de constructii de gradul I, II si III de rezistenta la foc (P 118), la cel putin 20 m fata de cele de gradul IV si V de rezistenta la foc precum si fata de depozite deschise de materiale combustibile si la o distanta cel putin egala cu de 1,5 ori inaltimea suportului liniei aeriene, dar la cel putin 15 m fata de cladirile din categoria BE3a (A) sau BE3b (B).

    In cazul in care se prevad doua cai de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin amenajari constructive de separare, astfel incat avarierea unei cai sa nu poata provoca intreruperea in alimentare cu energie electrica a celeilalte cai.

    In exterior, daca traseul uneia dintre caile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua cai se executa subteran, in conditiile prevazute de normativul PE 107. In interior se interzice ca traseul acestor cai sa treaca prin incaperi de categoria BE3a (A), BE3b (B), BE2 (C) sau AE5 (PC).

    7.5.4. Coloanele tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu si al sistemului de evacuare mecanica a fumului se leaga inaintea intreruptorului general sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaza. Intreruptorul sau sigurantele de pe coloana ce alimenteaza tabloul statiei pompelor, al electrovanelor de incendiu si al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilata care sa nu permita intreruperea alimentarii decat in caz de stricta necesitate. Aceasta blocare nu este necesara in cazul in care intreruptorul se afla in incaperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distributie etc.).

    Face exceptie cazul in care tabloul general de distributie are doua bare distincte recordate la doua transformatoare care se pot rezerva reciproc. In acest caz coloanele se pot racorda la barele generale.

    7.5.5. Din tabloul statiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie diret si indirect la intervetia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele pentru desfumare, instalatia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalatia pentru iluminat normal si de siguranta a statiei pompelor de incendiu, sursa de rezerva, pompa de epuismente care evita pericolul inundarii pompelor de incendiu etc.).

    7.5.6. Trebuie prevazuta comanda automata pentru pornirea pompelor de incendiu:

    - in cazurile in care nu exista personal calificat pentru punerea lor in functiune in timp util;

    - pentru instalatiile speciale de stingere (sprinklere, drencere, apa pulverizata).

    Intrarea automata in functiune a pompelor (mai putin a pompei pilot), trebuie semnalizata optic si acustic in locurile precizate la art. 7.5.7. In aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizarii acustice. Semnalizarea optica se opreste automat odata cu oprirea tuturor pompelor de incendiu. Instalatiile de alimentare se prevad si cu posibilitati de actionare manuala.

    Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu exceptia situatiei de la art. 7.5.11.

    7.5.7. Comanda manuala de actionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite sa se faca si prin butoane speciale de pornire amplasate atat in incaperea pompelor si electrovanelor de incendiu cat si, dupa caz, la distanta in diferite puncte de comanda ( de ex. la serviciul de pompieri, in camera dispeceratului de comanda, in cladirile respective, in sectii de fabricatie, depozite etc. pentru care sunt prevazute aceste instalatii).

    Oprirea manuala a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din statia pompelor de incendiu.

    Butoanele pentru comanda manuala a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc instalatii de hidranti interiori neautomatizate, se amplaseaza in apropierea fiecarui hidrant interior. Aceste butoane trebuie sa fie special executate pentru instalatii de stins incendii, fiind dispuse in cutii sau nise cu geam, sigilate.

    7.5.8. In toate instalatiile de stins incendii, schema de comanda a pompei (pompelor) de rezerva trebuie stabilita astfel incat acestea sa intre automat in functiune in urmatoarele situatii:

    - la disparitia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate in functiune;

    - la oprirea pompei (pompelor) in functiune prin declansarea protectiei termice sau electromagnetice;

    - atunci cand pompa (pompele) aflate in functiune nu asigura presiunea necesara.

    In cazul statiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea in functiune a acestora se face succesiv (temporizat) pentru a se evita declansarea aparatajului de protectie. In cazul porniri manuale, aceasta se stabileste prin "Instructiuni de exploatare".

    7.5.9 Schema de comanda a pompelor de incendiu se stabileste astfel incat sa se poata alterna situatia de pompa in functiune cu cea de rezerva, pentru a se putea controla permanent starea instalatiilor si a se realiza o uzura uniforma a pompelor.

    7.5.10. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face:

    - automat, prin detectoare de fum plasate in compartimentele din cladiri expuse riscului de incendiu;

    - manual, prin butoane de distanta, in cazul existentei unui post central de comanda si control pentru aparare impotriva incendiilor.

    7.5.11. Pompele de incendiu trebuie protejate impotriva functionarii in gol, la lipsa de apa, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceasta situatie trebuie semnalizata optic si acustic in camera serviciului de pompieri sau in alt loc cu supraveghere permanenta.

    7.5.12. Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului statiei de pompare pentru incendiu si a altor sisteme de siguranta la foc trebuie sa fie din cupru si trebuie protejate impotriva deteriorarilor mecanice cu tuburi metalice, daca sunt montate aparent sau din materiale plastice daca sunt montate ingropat. Aceste coloane pot fi executate si in cabluri armate (fara alte protectii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.

    7.5.13. Conductoarele coloanelor si circuitelor de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor elemente aferente instalatiilor de stins incendiu si de desfumare precum si a circuitelor de control, comanda si semnalizare, trebuie sa fie din cupru si vor fi executate numai protejate in tuburi metalice sau in cabluri.

    7.5.14. Dispozitivele pentru actionarea cortinelor de siguranta din cladirile cu orice destinatie se alimenteaza conform prevederilor art. 7.5.1., pct. b). Actionarea lor se face automat la declansarea instalatiei de semnalizare a incendiului din sala sau scena. In incaperea serviciului de pompieri si langa cortina de siguranta se asigura si posibilitati de actionare manuala a acesteia. Actionarea automata a cortinei trebuie semnalizata optic si acustic local si la serviciul de pompieri.

    7.5.15. Solutiile de alimentare electrica a altor instalatii si dispozitive PSI (usi, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant in functie de conditiile specifice si de siguranta la foc, adoptandu-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.5.1.

    7.5.16. Statiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor si zonele in care se afla elemente de prevenire si stingere a incendiilor la care trebuie actionat (electrovane etc.) trebuie prevazute cu instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului.

    7.5.17. Grupul electrogen de interventie pentru alimentarea de rezerva se instaleaza in cladiri independente sau poate fi inglobat in cladiri din categoriile de pericol de incendiu BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E) sau alipite de acestea.

    7.5.18. Incaperea grupului electrogen de interventie, inglobata sau alipita constructiilor cu alte destinatii, se separa de restul cladirii prin pereti cu rezistenta la foc de cel putin 3 ore si plansee cu rezistenta la foc de 1 ora si 30 min, avand acces direct din exterior. Aceasta incapere trebuie prevazuta cu goluri pentru aspiratia aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel incat sa fie eliminat pericolul introducerii acestora in cladire. Se admite comunicarea cu coridorul comun, printr-o usa avand limita de rezistenta la foc de 1 ora si 30 min., fara insa a se renunta la accesul direct din exterior.

    7.5.19. Cladirile independente pentru grupurile electrogene trebuie sa fie de gradul II sau III de rezistenta la foc si trebuie prevazute cu goluri de evacuare a gazelor de ardere.

    7.5.20. Incaperile in care se gasesc grupurile electrogene trebuie prevazute cu iluminat de siguranta conform subcap. 7.13.

    7.6. Instalatii electrice pentru firme si reclame luminoase.

    7.6.1. Proiectarea si executarea instalatiei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor luminoase trebuie sa se faca respectandu-se pe langa prevederile din subcap. 5.2. conditiile speciale din capitolul de fata.

    7.6.2. Distanta de la partile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate in exteriorul cladirilor, pana la sol si respectiv pana la elemente ale constructiilor, trebuie sa fie de cel putin:

    - 3,0 m pana la sol (trotuare etc.);

    - 1,5 m pana la balcoane, terase, ferestre;

    - 3,0 m pana la acoperisuri accesibile in mod normal;

    - 1,0 m pana la acoperisuri inaccesibile in mod normal.

    In cazul in care aceste distante nu pot fi respectate, constructia firmelor si reclamelor luminoase se realizeaza in asa fel incat sa nu permita accesul direct la nici una din partile ei sub tensiune.

    7.6.3. Distanta minima pe orizontala de la firme sau reclame luminoase pana la cea mai apropiata linie de conectat pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie sa fie de 2,2 m.

    7.6.4. Distanta minima de la firma sau reclama luminoasa pana la suporturile liniilor de contact ale tramvaielor sau troleibuzelor (stalpi, console, suspensii etc.) in legatura cu pamantul, trebuie sa fie de 0,5 m.

    7.6.5. Distanta minima de la partile neizolate aflate sub tensiune inalta ale firmelor si reclamelor pana la elemente din materiale combustibile, trebuie sa fie cel putin de 10 cm; daca aceasta distanta nu poate fi asigurata, partile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante, incombustibile sau greu combustibile din clasele CA1 (C0) sau CA2a (C1).

    7.6.6. Firmele si reclamele luminoase cu tuburi cu descarcari, alimentate la tensiune inalta amplasate in interiorul constructiilor, in vitrine inchise sau deschise sau in locuri accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate in asa fel incat sa nu fie posibil accesul la partile lor aflate sub tensiune.

    7.6.7. Alimentarea cu energie electrica a tuburilor cu descarcari de inalta tensiune ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale caror caracteristici nominale se aleg in functie de acelea ale tuburilor.

    Transformatoarele se instaleaza in cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prevad cu blocaj, astfel incat deschiderea lor sa fie insotita de intreruperea alimentarii din retea pe toate fazele.

    7.6.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primara, in interiorul cutiei transformatoarelor, cu exceptia celor pentru blocaj si pentru compensare.

    7.6.9. Transformatoarele se amplaseaza, in masura posibilitatilor, cat mai aproape de tuburile ce trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor in interiorul cladirilor numai in locuri inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu conditia utilizarii pentru instalatia de inalta tensiune a conductelor electrice de inalta tensiune ecranate.

    7.6.10. In cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se prevad firide speciale in care se instaleaza transformatoarele impreuna cu dispozitivele de conectare si de programare.

    7.6.11. Transformatoarele se alimenteaza prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe un circuit putand fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin sigurante fuzibile.

    7.6.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se executa cu conductoare cu izolatie normala, iar sectiunea minima admisa pentru conductoarele de aluminiu este de 4 mm2 (vezi anexa 6). In cazul in care aceste circuite se pozeaza si la exterior, ele trebuie protejate in tuburi metalice etanse.

    7.6.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevazute cu deconectare vizibila si sigura pe toate fazele.

    7.6.15. Instalatia electrica cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se executa cu conducte electrice speciale, cu tensiunea de incercare de cel putin 15000 V.

    Daca instalatia electrica de inalta tensiune a firmei sau reclamei este montata in exterior, trebuie utilizate conducte electrice cu izolatie suplimentara, rezistenta la intemperii. Conductele electrice se monteaza pe izolatoare, iar pe portiunile pe care exista pericol de deteriorari mecanice se protejeaza in tuburi metalice. Se admite folosirea si a conductelor electrice cu izolatie normala daca sunt pozate in tuburi de protectie. Intr-un tub se instaleaza cel mult doua conducte electrice.

    7.6.16. Intrarile si iesirile tuburilor sau conductelor electrice din cutia transformatorului trebuie protejate prin izolatoare de trecere sau prin tile sau pipe de portelan, dupa caz, montate in asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea apei sau a zapezii in interiorul cutiei.

    7.6.17. Toate partile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune (constructia metalica a firmei, cutia transformatoarelor, tuburile metalice de protectie etc.) precum si punctul neutru al infasurarii secundare a transformatoarelor speciale trebuie legate la instalatia de legare la pamant comuna a cladirii conform prevederilor subcap. 4.1.

    7.7. Instalatii electrice pentru ascensoare

    7.7.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru ascensoare trebuie respectate, pe langa conditiile generale din prezentul normativ si prevederile normativului si instructiunilor tehnice ale producatorului de ascensoare.

    7.7.2. La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta. Pentru aceasta coloana nu se prevede intreruptor de tablou.

    7.7.3. La cladirile ce adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri precum si la alte cladiri cu aglomerari de persoane, coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaza la tabloul general sau la un tablou de forta, inaintea intreruptorului general sau a sigurantei generale.

    7.7.4. Alimentarea cu energie electrica a tablourilor ascensoarelor de interventie in caz de incendiu din cladirile inalte sau foarte inalte, trebuie asigurata pe doua cai de alimentare independente, in conditiile prevazute la art. 7.5.1.b. La aceste tablouri se racordeaza numai ascensoarele de interventie.

    7.7.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de interventie in caz de incendiu si circuitele de alimentare trebuie amplasate pe un traseu care sa nu poata fi periclitat in caz de incendiu, pe timpul de functionare normal.

    7.7.6. Alimentarea instalatiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face dintr-un tablou de forta sau din tabloul ascensorului de persoane din cladirea respectiva.

    7.7.7. Sectiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaza pentru pierderea de tensiune la pornire admisa, conform instructiunilor producatorului ascensorului sau, in lipsa acestora, pentru o pierdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fata de tensiunea nominala.

    7.7.8. Pentru iluminatul putului inchis al ascensorului trebuie prevazut un circuit de lumina independent de alte circuite de lumina. Acest circuit se pozeaza pana la o doza de derivatie instalata la baza putului. Intreruptorul pentru comanda acestui circuit se amplaseaza intr-un loc accesibil numai persoanalului autorizat.

    7.7.9. La blocurile de locuinte, circuitul iluminatului putului de ascensor se racordeaza la tabloul comun de lumina si forta. La tablou nu se prevede un intreruptor pentru acest circuit.

    La cladirile prevazute cu iluminat de siguranta, circuitul pentru iluminatul putului ascensorului se alimenteaza din circuitele acestui iluminat.

    Circuitul pentru iluminatul putului ascensorului de interventie in caz de incendiu se racordeaza din tabloul ascensorului respectiv.

    7.7.10. Protectia mecanica a coloanei de alimentare a tabloului principal al ascensorului si a tabloului ascensorului de interventie la incendiu, a coloanelor de alimentare a tablourilor de comanda, control si semnalizare precum si a circuitului de iluminat pentru putul ascensorului se executa cu tuburi de protectie pe toate portiunile de traseu pe care exista pericol de deteriorare mecanica.

    Se admite montarea coloanei de alimentare tabloului principal al ascensorului in putul ascensorului, protejata in tub metalic sau din material plastic.

    Tuburile de protectie trebuie sa asigure functionarea instalatiei timp de minim 2 ore la actiuni termice.

    7.7.11. Protectia impotriva socurilor electrice prin atingerea indirecta (atingerea partilor metalice ale ascensorului care in mod normal nu se afla sub tensiune) se realizeaza conform prevederilor din subcap. 4.2. Glisierele ascensoarelor se utilizeaza drept conductoare naturale de legare la pamant, in conditiile prevazute in STAS 12604/4,5.

    7.8. Linii de contact pentru masini de ridicat si transportat

    7.8.1. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa prevederile generale din cuprinsul prezentului normativ si conditiile specifice din acest capitol. Pentru liniile de contact din otel ale podurilor rulante, se respecta si prevederile din STAS 6773.

    7.8.2. Materialul liniei de contact se alege conform prevederilor din subcap. 5.1. si din anexa 11, avandu-se in vedere conditiile de mediu in care acesta urmeaza sa lucreze si in functie de tipul culegatorilor de curent.

    7.8.3. Sectiunea coloanei de alimentare a liniei, sectiunea liniei si modul de alimentare a liniei, se alege astfel incat la curentul de pornire suma tuturor pierderilor de tensiune (pe coloana si linie) pentru pozitia cea mai defavorabila de functionare a masinilor, sa nu depaseasca 12% in curent alternativ si 15% in curent continuu.

    7.8.4. In cazul in care o linie de contact alimenteaza mai multe masini de ridicat sau transportat, la ambele capete ale liniei se prevad zone de reparatie avand o lungime cel putin egala cu lungimea unei masini. Intre zona de reparatie si restul liniei se lasa un "rost de separatie". Zona de reparatie trebuie prevazuta cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la pamant in timpul repararii unei masini.

    7.8.5. In afara de aparatele de protectie de la tabloul din care pleaca coloana ce alimenteaza linia, se prevede suplimentar un separator special de siguranta, pentru deconectarea alimentarii liniei in timpul reparatiilor si reviziilor ei. Acest separator se monteaza intr-un dulap la care are acces numai personalul autorizat.

    7.8.6. Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta se realizeaza prin legarea la conductorul de protectie PE si la pamant, conform STAS 12604/4,5.

    7.8.7. Instalatiile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leaga la instalatia de protectie folosind sinele caii de rulare drept conductor de protectie, in conditiile prevazute in STAS 12604.

    7.9. Instalatii electrice de santier

    7.9.1. Instalatiile electrice de santier trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ si precizarile din SR CEI 60364-7-704 si SR CEI 60621.

    7.9.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaza regulile generale si se aplica instalatiilor provizorii destinate organizarilor de santier, construirii de cladiri noi, lucrarilor de modernizare, reparare, consolidare sau demolare a cladirilor existente, lucrarilor de terasamente.

    7.9.3. La alimentarea cu energie electrica a santierului se tine seama de solutia stabilita pentru constructia definitiva, evitandu-se pe cat posibil, alimentarea provizorie.

    7.9.4. In cazul in care pentru alimentarea cu energie electrica a santierului se utilizeaza posturi de transformare provizorii, se recomanda ca acestea sa fie amplasate pe cat posibil in centrele de greutate ale receptoarelor de energie electrica.

    7.9.5. In cazul folosirii schemei IT de alimentare cu energie electrica, trebuie prevazute un dispozitiv de control al izolatiei care sa semnalizeze defectele de punere la pamant.

    7.9.6. La alimentarea cu energie electrica cu conductoare neizolate a santierelor trebuie respectate si urmatoarele conditii:

    - in punctele cele mai inalte ale santierului se prevad descarcatoare legate la priza de pamant;

    - stalpii din beton armat al liniilor aeriene de joasa tensiune se leaga la pamant prin continuitatea armaturilor metalice;

    - la stalpii din lemn, elementele metalice montate pe ei trebuie legate la conductorul de protectie numai daca stalpii sunt suntati prin elemente metalice (de ex. prin conductoare de coborare, cabluri armate etc.), iar descarcatoarele lor de supratensiune se leaga direct la pamant;

    - descarcatoarele de supratensiune trebuie montate cat mai aproape de receptoarele de energie electrica prevazute cu infasurari (motoare electrice, transformatoare de sudare etc.).

    Materiale si distributii

    7.9.7. In incinta santierului, retelele electrice de joasa tensiune trebuie executate pe cat posibil pe solutia definitiva. Se recomanda executarea retelelor de joasa tensiune in cabluri. In cazul in care acest lucru nu este posibil, trebuie executate aerian, cu conductoare torsadate, respectandu-se prevederile din cap. 5 si din normativul PE 106.

    Se evita utilizarea conductoarelor neizolate in incinta santierului cu exceptia celor pentru instalatiile de ridicat si transportat si pentru instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice executate conform subcap. 4.1 si 7.8.

    7.9.8. Instalatiile electrice de distributie se executa in montaj fix sau ca instalatii electrice mobile, dupa caz, in conditiile de la subcap. 5.1.

    7.9.9. Toate echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie sa aiba gradul de protectie minim IP 44.

    7.9.10. In fiecare tablou electric trebuie prevazute, pentru toate punctele de alimentare, ansambluri de aparate care contin:

    - un aparat general de comanda;

    - dispozitive de protectie la supracurenti (de suprasarcina si scurtcircuit);

    - dispozitive de protectie impotriva atingerilor indirecte.

    7.9.11. Pozarea conductelor electrice trebuie realizata astfel incat sa nu se exercite nici un efort (solicitare) asupra conexiunilor, cu exceptia cazurilor in care sunt special prevazute pentru acest scop.

    7.9.12. Conductele electrice nu trebuie sa fie pozate in pasaje pentru pietoni sau vehicule, pentru a evita deteriorarea lor. Daca o asemenea pozare este necesara se prevede o protectie speciala impotriva solicitarilor mecanice si a contactelor cu utilajele.

    7.9.13. Tabloruile electrice destinate instalatiei de iluminat se alimenteaza printr-un cordon in executie medie prevazut cu cel putin trei conductoare (L+ N+ PE).

    7.9.14. Pentru iluminat se utilizeaza si corpuri de iluminat portabile, cu grad de protectie IP 44 si carcasa din material electroizolant si alimentate prin prize racordate la circuitele provizorii prevazute pe coridoarele constructiei in lucru. Prizele trebuie amplasate in locuri ferite de lovituri.

    7.9.15. Instalatia electrica pentru iluminatul de paza se executa conform proiectului definitiv al constructiei. Daca nu este prevazut cu un astfel de iluminat se asigura numai o instalatie electrica pentru iluminatul necesar pentru paza materialelor si valorilor importante din santiere.

    7.9.16. Utilajele electrice de pe santiere trebuie alimentate direct dintr-un tablou de distributie, printr-un circuit electric individual, prin instalatie electrica fixa si circuit separat pentru fiecare utilaj.

    Fac exceptie utilajele care isi schimba frecvent amplasamentul si care se admite sa fie alimentate prin prize si cordoane speciale pentru instalatii electrice mobile, in executie medie sau grea sau conducte electrice armate, dupa caz.

    Protectia impotriva socurilor

    7.9.17. Protectia impotriva socurilor electrice se asigura in conditiile prevazute in cap. 4 si in acest subcapitol.

    Protectia impotriva atingerilor directe

    7.9.18. Se recomanda aplicarea pe santiere a urmatoarelor masuri de protectie impotriva atingerilor directe:

    - izolarea partilor active;

    - bariere sau carcase.

    Masura de protectie prin "obstacole" nu se admite decat in cazurile in care nu se pot aplica masurile recomandate si numai pentru o perioada de timp limitata.

    Masura de protectie prin "amplasarea in afara zonei de accesibilitate" se admite numai pentru liniile aeriene care traverseaza santierul.

    Distantele minime admise sunt cele din cap. 5.

    Protectia impotriva atingerilor indirecte

    Protectia fara intreruperea automata a alimentarii

    7.9.19. Aparatele, echipamentele si receptoarele electrice fixe, de actionare, de comanda etc., carora nu li s-a aplicat ca masura de protectie impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta, ;aimentarea la tensiune redusa", "separarea de protectie" sau "izolarea suplimentara", trebuie prevazute cu cel putin doua masuri de protectie alese incat ele sa nu se anuleze reciproc, conform prevederilor din subcap. 4.1.

    7.9.20. La corpurile de iluminat fixe si portabile trebuie aplicate masurile de protectie prevazute in SR CEI 60364-4 si in subcap. 4.1.

    7.9.21. La receptoarele mobile si portabile se aplica masurile prevazute in STAS 12216, STAS 12217 si SR CEI 60364-4, cu urmatoarele precizari: utilajele portabile folosite in medii sau procese umede (de ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de curatat parchetul etc. se alimenteaza la o tensiune redusa de protectie de cel mult 24 V, conform prevederilor din STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V in cazul in care se aplica masurile de protectie "separarea de protectie" sau "izolarea suplimentara de protectie", conform SR CEI 60364 si prevederilor din subcap. 4.1.

    Protectia prin intreruperea automata a alimentarii

    7.9.22. Pe santier se utilizeaza de preferinta schemele TT si TN-S.

    7.9.23. Schema TN-C se admite in partile fixe ale instalatiilor electrice (de ex. partea cuprinsa intre originea instalatiei si ansamblul care cuprinde aparatul general de comanda si dispozitivele cu protectie principale).

    7.9.24. Se admite folosirea schemei IT daca este necesar sa se evite deconectarea la primul defect de punere la pamant in cazuri particulare si numai pentru o parte din instalatie. Se au in vedere la alegerea schemei IT dezavantajele ei datorate conditiilor numeroase si pretentioase pe care le impune (controlul permanent al izolatiei, semnalizare la primul defect etc.).

    Nu se admite aplicarea masurii de protectie "legaturi echipotentiale locale" nelegate la pamant.

    7.9.25. Tensiunea limita conventionala UL (art. 4.1.6) trebuie sa fie de cel mult 25 V, timpii de intrerupere fiind aceia in subcap. 4.1. pentru aceasta tensiune.

    7.9.26. Prizele trebuie prevazute cu una din urmatoarele protectii:

    - dispozitive diferentiale cu un curent diferential rezidual de cel mult 30 mA;

    - alimentare la TF JS;

    - protectie prin separare electrica a circuitelor, fiecare priza fiind alimentata printr-un transformator individual.

    Conductoare de protectie. Prize de pamant

    7.9.27. Reseaua generala a conductoarelor principale de legare la pamant de protectie se realizeaza in buclata, in toate cazurile in care acest lucru este posibil.

    7.9.28. Prizele de pamant si conductoarele de protectie pentru legare la pamant de pe santiere se executa cu prioritate utilizandu-se elementele metalice naturale existente (structura metalica a constructiei, conductele metalice, armatura betonului etc.) cu respectarea conditiilor din SR CEI 60364-4.

    Receptoarele mai indepartate de cladirea a carei constructie metalica este utilizata drept priza naturala, trebuie legate de aceasta printr-un conductor de protectie care insoteste reteaua de alimentare, (asigurandu-se astfel continuitatea retelei generale a conductoarelor de protectie de pe santier).

    7.9.29. Carcasele si elementele de sustinere metalice ale echipamentelor electrice si toate conductoarele de protectie locale se leaga la reteaua generala de protectie. Daca exista mai multe retele generale de protectie, acestea se leaga intre ele in cel putin doua puncte diferite.

    7.9.30. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant si resitenta conductoarelor de protectie pana la receptor trebuie sa fie de maximum 4 W respectandu-se conditia de deconectare in caz de defect din subcap. 4.1.

    7.9.31. Reteaua generala de protectie care se executa ramificat, se leaga la toate capetele de linie si la punctele de ramificatie la cate o priza de pamant fixa de 10 W . Rezistenta ansamblului trebuie sa fie de maxim 4 W .

    Lungimea conductorului de protectie intre doua prize de pamant fixe sau de la oricare dintre receptoarele electrice pana la cea mai apropiata priza, se admite sa fie de cel mult 200 m, in cazul conductoarelor de cupru si de cel mult 150 m in cazul celor din otel.

    Daca aceste lungimi (sau distante) sunt mai mari, se intercaleaza prize de pamant suplimentare astfel incat lungimile, respectiv distantele specificate mai sus sa fie respectate.

    7.9.32. La santierele cu suprafata redusa de teren, unde spatiul nu permite executarea de prize de pamant concentrate de 4 W pentru reteaua de protectie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului retelei, numarul lor alegandu-se astfel incat sa se realizeze in ansamblu o rezistenta de maximum 4 W .

    Pe santiere se admit si prize de pamant complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La priza de pamant orizontala din apropierea liniei aeriene se leaga un numar suficient de electrozi verticali astfel incat rezistenta totala maxima sa fie de 4 W .

    Se admite ca o priza de pamant orizontala ingropata in imediata apropiere a stalpilor liniei aeriene si care urmeaza traseul acesteia sa fie utilizata pentru protectie. In acest caz, la fiecare stalp se prevede o ramificatie la care se leaga bornele de protectie ale utilajelor si cele ale tablourilor de distributie.

    7.9.33. La retelele aeriene pentru alimentarea receptoarelor de pe santiere conductorul de protectie se realizeaza cu conductoare neizolate. Conductoarele de protectie se instaleaza pe aceiasi stalpi cu reteaua de alimentare cu energie electrica, dar pe izolatoare din portelan marcate prin vopsire in verde/galben si instalate sub ultimul izolator al retelei, la cel putin 45 cm distanta. Pe stalp, in dreptul izolatoarelor instalatiei generale de legare la pamant, se monteaza placi avertizoare cu inscriptia "conductor numai pentru legare la pamant".

    7.9.34. Reteaua conductelor principale de protectie pe santiere se executa cu conductoare de otel cu sectiunea minima de 140 mm2. In cazuri justificate se admite folosirea conductoarelor de cupru cu sectiunea de 25 mm2.

    7.9.35. Derivatiile de la reteaua conductoarelor principale de protectie spre partile metalice, pentru legarea lor la pamant, se executa pana la tabloul de distributie, cu conductoare avand sectiunile stabilite conform art. 7.9.34. De la tabloul de distributie pana la partea metalica se continua cu legatura dubla, conectata in puncte diferite la partea metalica si cu sectiunea minima de 70 mm2 OL sau, in cazurile in care conductoarele nu se pot instala aparent, cu sectiunea minima de 25 mm2 Cu.

    La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru si invelis de cauciuc in executie grea sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea conductor al cordonului drept conductor de legare la pamant.

    7.9.36. Conductoarele de protectie pentru legarea la pamant a echipamentelor supuse la deplasari frecvente sau vibratii, trebuie sa fie conductoare flexibile.

    7.9.37. La utilajele portabile alimentate prin cabluri flexibile de cupru la care se aplica schema IT sau schema TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la pamant cu conditia utilizarii ca masura suplimentara a mijloacelor individuale de protectie, in conditiile din SR CEI 60364-4.

    7.10. Instalatii electrice din cladiri agricole si horticole

    7.10.1. Instalatiile electrice destinate cladirilor agrozootehnice trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa indicatiile prezentului normativ si precizarile din SR CEI 60364-7-705.

    7.10.2. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata indiferent de tensiunea de alimentare:

    - fie prin bariere corespunzatoare sau invelisuri care asigura gradul de protectie minim IP 2X;

    - fie printr-o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.

    7.10.3. Circuitele prizelor trebuie protejate prin dispozitive de protectie diferentiala cu valoarea de cel mult 30 mA.

    7.10.4. In cladirile in care sunt animale trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara care sa uneasca toate elementele conductoare care pot fi atinse de animale. Aceasta legatura echipotentiala se leaga la conductorul de protectie al instalatiei electrice.

    Se recomanda dispunerea pe sol a unui gratar metalic legat la conductorul de protectie al instalatiei electrice.

    7.10.5. Prevenirea producerii incendiilor datorita instalatiei electrice se realizeaza printr-un dispozitiv de protectie diferential cu valoarea curentului diferential nominal de cel mult 0,5 A montat la intrarea in tabloul general sau confretul cladirii respective.

    7.10.6. Aparatele electrice de incalzire trebuie astfel utilizate si amplasate incat sa se evite producerea incendiilor. In cazul in care producatorul nu impune alta valoare, distanta minima dintre aceste aparate si animale sau materiale combustibile este de 0,5 m.

    7.10.7. Echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie sa aiba un grad de protectie de minim IP 35.

    7.10.8. Aparatele destinate deconectarii si conectarii de urgenta a retelei de alimentare cu energie electrica nu trebuie amplasate in zonele accesibile animalelor, tinand seama de conditiile care pot sa apara datorita unor actiuni necontrolate.

    7.10.9. Pentru aplicarea masurii de protectie impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii, tensiunea limita conventionala UL in incaperile in care se gasesc animale sau situate in exterior, este de 25 V valoare eficace in curent alternativ sau 60 V in curent continuu, timpul maxim de intrerupere fiind de 5 secunde.

    7.11. Instalatii electrice aferente echipamentelor informatice

    7.11.1. Instalatiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor se proiecteaza si se executa respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ si precizarile din GP 052.

    7.11.2. Prevederile din prezentul capitol trebuie aplicate instalatiilor electrice de alimentare a echipamentelor informatice prevazute cu dispozitive de filtrare a parazitiilor radiofonici care pot produce curenti de fuga de valori suficient de mari incat un defect de continuitate al circuitului de legare la pamant sa poata provoca apartia unei tensiuni de atingere periculoase. Prevederile se aplica si instalatiilor electrice de alimentare a echipamentelor industriale de comanda, de telecomunicatii etc.

    7.11.3. Toate conductoarele de protectie utilizate trebuie sa fie din cupru.

    7.11.4. Este obligatorie separarea circuitelor de forta de circuitele de curenti slabi.

    7.11.5. Pe traseele verticale se recomanda o distanta de 30 cm intre circuitele de forta si cele de curenti slabi.

    7.11.6. Pe traseele orizontale se recomanda o distanta de minimum 5 cm.

    7.11.7. Pentru evita perturbatiile cauzate de aparate care produc campuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lampi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomanda o distanta de minim 30 cm intre aceste aparate si traseul circuitelor de curenti slabi.

    7.11.8. In spatii cu perturbatii electromagnetice puternice (produse de emitatoarele de unde electromagnetice, descarcarile in arc etc.), pe langa distantele dintre circuite prevazute la art. 7.11.5 si 7.11.6 se recomanda ecranarea circuitelor.

    7.11.9. Intersectarea circuitelor de forta cu cele de curenti slabi se recomanda sa se faca un unghi de 900 C.

    7.11.10. In distributiile orizontale se recomanda folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin pereti despartitori. Circuitele de forta se amplaseaza in partea de sus a plintelor, canalelor, iar circuitele de curenti slabi se amplaseaza in compartimentul cel mai de jos, cat mai aproape de planul maselor.

    Prize de pamant

    7.11.11. Se recomanda realizarea unei prize unice de pamant. Aceasta se realizeaza pentru constructiile noi in fundatie. Aceasta priza de pamant constituie un potential de referinta pentru toate echipamentele electrice ale constructiei.

    7.11.12. Pentru echipamentele care au un curent de fuga mai mare de 10 mA se recomanda utilizarea schemei TN - S. Nu se recomanda utilizarea schemei TN-C. Schemele TT si IT se pot utiliza conform art. 7.11.14., respectiv art. 7.11.15.

    7.11.13. In cazul in care curentul de fuga prezumat este mai mare de 10 mA, protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta se realizeaza daca se respecta una din urmatoarele conditii:

    a) Conductorul de protectie utilizat se alege conform tabelului 4.4. din subcap. 4.1. dar trebuie sa aiba o sectiune de cel putin 10 mm2. Se admite folosirea mai multor conductoare legate in paralel daca suma sectiunilor acestora este de cel putin 10 mm2.

    b) Se va prevede un dispozitiv de control al continuitatii circuitului de legare la pamant care sa deconecteze automat alimentarea cu energie electrica in momentul intreruperii acestei continuitati.

    c) Atunci cand echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu infasurari distincte sau prin intermediul unei surse care sa prezinte o separare electrica intre circuitul primar si secundar (de ex. grup motor-generator) circuitele secundare se realizeaza, de preferinta, in schema TN, si pentru aplicatii specifice in schema IT. Legarea la pamant se face cu respectarea conditiilor de la pct. a) si b).

    Aceste prevederi se aplica si la un circuit care alimenteaza mai multe echipamente si in care suma curentilor de fuga depaseste 10 mA.

    7.11.14. In cazul schemei de alimentare TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual al carui curent nominal de functionare se stabileste conform relatiei:

     

    in care:

    l1 - curentul total de fuga prezumat, [A] ;

    lDn - curentul nominal de functionare al dispozitivului de protectie diferential, [A] ;

    UL - tensiunea de atingere maxima admisa, [V] ;

    RA - rezistenta de dispersie a prizei de pamant, [W] .

    7.11.15. Se recomanda ca echipamentele avand curenti de fuga importanti sa nu fie legate direct la o instalatie in schema IT (datorita dificultatii de protectie la soc electric in cazul primului defect). Se recomanda ca echipamentul sa fie alimentat printr-o schema TN racordata la instalatia principala in schema IT, prin intermediul unui transformator cu doua infasurari separate electric.

    7.11.16. In cazul in care, prin aplicarea masurilor prevazute la art. 7.11.6, nivelul parazitilor radiofonici se situeaza peste limitele acceptabile se admite aplicarea oricarei masuri de protectie daca aceasta respecta simultan urmatoarele conditii:

    - asigura o protectie corespunzatoare impotriva supracurentilor;

    - nu determina apartia unor tensiuni de atingere periculoase si nu modifica integritatea legaturii echipotentiale, in conditiile normale si de defect.

    Protectia impotriva supratensiunilor

    7.11.17. Daca intr-o constructie se afla aparatura de prelucrare a informatiilor si constructia este alimentata printr-un racord aerian, atunci se recomanda sa se prevada dispozitive de protectie la supratensiuni conf. subcap. 4.4.

    7.11.18. Computerele, imprimantele, fax-urile, trebuie protejate printr-un descarcator plasat in amonte de priza la care acestea sunt racordate si legat la pamant.

    7.12. Instalatii electrice pentru incaperi medicale si spatii anexe acestora

    7.12.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru incaperi medicale si anexele acestora, se respecta, pe langa prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052.

    7.12.2. Incaperile medicale se clasifica, din punct de vedere al protectiei impotriva socurilor electrice astfel:

    Incaperi medicale din grupa 0, incaperi in care este permisa numai utilizarea echipamentelor medicale electrice alimentate la TFJS si TFJP (max. 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat).

    Incaperi medicale din grupa 1, incaperi in care se utilizeaza echipamente medicale electrice cu exceptia celor destinate procedurilor intracardiace.

    Incaperi medicale din grupa 2, incaperi in care se utilizeaza si echipamente medicale electrice destinate procedurilor intracardiace.

    Protectia impotriva socurilor electrice

    7.12.3. Pentru grupele 0, 1 si 2 de incaperi medicale si anexele lor, TFJS si TFJP se limiteaza la maxim 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat.

    7.12.4. Pentru incaperi din grupa 0, utilizarea TFJS sau TFJP trebuie insotita si de cel putin una din urmatoarele masuri:

    - circuitele TFJS sau TFJP trebuie separate prin montaj de celelalte circuite;

    - circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse in tuburi de protectie din materiale izolante;

    - circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse in tuburi de protectie metalice legate la pamant separat de alte circuite;

    - circuitele TFJS sau TFJP care fac parte dintr-un cablu multiconductor care contine si alte circuite, trebuie sa fie izolate pentru tensiunea cea mai ridicata a acestor circuite.

    7.12.5. Toate echipamentele electrice dintr-o incapere alimentate cu TFJS sau TFJP care au parti conductoare accesibile, trebuie conectate printr-o legatura echipotentiala.

    7.12.6. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata si prin izolarea partilor active sau prin bariere sau invelisuri de protectie.

    7.12.7. Protectia impotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin intreruperea automata a alimentarii (art. 7.12.8) sau prin folosirea unor echipamente electrice cu izolatie intarita (clasa II).

    7.12.8. Protectia prin intreruperea automata a alimentarii se realizeaza prin prevederea pe fiecare circuit a cate un disjunctor diferential, astfel:

    - pentru intreruptoare avand curentul nominal de sarcina pana la 63 A, curentul nominal diferential de functionare trebuie sa fie mai mic sau egal cu 30 mA;

    - pentru intreruptoare avand curent nominal de sarcina mai mare de 63 A, curent nominal diferential de functionare trebuie sa fie mai mic sau egal cu 300 mA.

    7.12.9. Este interzisa folosirea schemei de legare la pamant TN-C.

    7.12.10. In incaperi din grupa 2, daca se utilizeaza schema de legare la pamant IT medical, ca masura de protectie, trebuie prevazut un dispozitiv de control permanent al izolatiei, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

    - sa aiba rezistenta interna in curent alternativ de cel putin 100 kW ;

    - tensiunea de testare sa nu depaseasca 25 V;

    - curentul de testare sa nu depaseasca 1 mA.

    Se monteaza in aceste incaperi si semnalizarea luminoasa a defectului.

    7.12.11. Circuitele secundare nu trebuie sa aiba nici un punct comun cu circuitul primar, nici cu alt circuit sau punct legat la pamant, acestea neopunandu-se functionarii dispozitivului de control permanent al izolatiei, prevazut la art. 7.12.10.

    7.12.12. In toate incaperile medicale din grupa 1 sau grupa 2 trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara intre urmatoarele parti situate pana la inaltimea de 2,5 m fata de pardoseala:

    - bare conductoare de protectie;

    - parti conductoare care nu apartin unei instalatii electrice;

    - ecrane de protectie impotriva campurilor electrice pertubatoare;

    - grilaje de protectie ale pardoselilor conductoare electric;

    - partile conductoare accesibile ale echipamentelor electrice alimentate la TFJP;

    - masele aparatelor electrice fixe sau mobile, inclusiv cele ale aparatelor radiologice.

    Acest ansamblu trebuie sa fie racordat la o priza de pamant.

    7.12.13. In fiecare tablou de distributie conductorul de protectie trebuie conectat la bara legaturilor echipotentiale.

    7.12.14. Transformatoarele utilizate in scheme IT trebuie amplasate cat mai aproape de incaperile pe care le deservesc, in spatii separate.

    Alimentare de rezerva

    7.12.15. Comutarea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva trebuie sa se realizeze automat in momentul in care tensiunea de la intrarea in tabloul de distributie principal variaza cu mai mult de 10% fata de valoarea nominala. Timpul de comutare va fi:

    - mai mic sau egal cu 0,5 s (clasa de comutare 0,5 s);

    - mai mic sau egal cu 15 s (clasa de comutare 15 s).

    7.12.16. Alegerea timpului (clasei) de comutare se va face tinand seama de tabelul 7.12.

    Tabelul 7.12.

    Clasa de comutare in functie de grupa incaperii

    Incapere medicala sau anexa

    Grupa

    Clasa de comutare

    0

    1

    2

    0,5

    12

    > 15

    1. Sali de masaj

     

    X

     

    X

     

     

    2. Sasuri de pregatire a echipei chirurgicale

    X

     

     

     

     

    X

    3. Saloane

     

    X

     

     

    X

     

    4. Sali de ECG, EEG si EHG

     

    X

     

     

    X

     

    5. Sali de endoscopie

     

    X

     

     

    X

     

    6. Sali de examinare si tratament

     

    X

     

     

    X

     

    7. Laboratoare

     

    X

     

     

     

    X

    8. Camere de sterilizare a echipamentului chirurgical

     

    X

     

     

     

    X

    9. Camere de urologie (alta decat sala de operatii)

     

    X

     

     

    X

     

    10. Sali de nasteri

     

    X

     

     

    X

     

    11. Sali de diagnostic si tratament radiologic (altele decat cele mentionate la punctul 20)

     

    X

     

     

    X

     

    12. Sali de hidroterapie

     

    X

     

     

    X

     

    13. Sali de fizioterapie

     

    X

     

     

    X

     

    14. Sali de anestezie

     

    X

     

     

    X

     

    15. Sali de operatie

     

     

    X

    X1)

    X

     

    16.Sali de pregatire preoperatorie

     

     

    X

    X1)

    X

     

    17. Sali de pansamente operatorii

    X

     

     

     

     

    X

    18. Sali de reanimare

     

    X

     

     

    X

     

    19. Sali de proceduri intracardiace

     

     

    X2)

     

    X

     

    20.Sali de tratament intensiv

     

     

    X

    X1)

    X

     

    21. Sali de examen angiografic

     

     

    X2)

     

    X

     

    22. Sali de hemodializa

     

    X

     

     

     

    X

    23. Sali de monitorizare

    X

     

     

     

    X

     

    24. Sali de examinare prin rezonanta magnetica

     

    X

     

     

    X

     

    25. Medicina nucleara

     

    X

     

     

    X

     

    26. Sali pentru prematuri

     

    X

     

    X1)

    X

     

    1) Pentru corpurile de iluminat din sala de operatie si echipamentele electrice medicale care necesita o alimentare cu energie electrica in cel mult 0,5 s.

    2) Grupa si clasa de comutare pot fi stabilite de conducerea unitatii medicale.

    7.12.17. Pentru un timp de comutare mai mare de 15 s (clasa de comutare > 15 s) comutarea se face atat manual cat si automat.

    7.12.18. Lampa scialitica din salile de operatie trebuie sa fie alimentata, in cazul intreruperii alimentarii normale si a celei de rezerva, de o baterie de acumulatoare a carei tensiune este de 24 V sau 48 V si instalatia trebuie realizata conform prevederilor art. 4.1.6., 4.1.8. Durata de intrare automata in functiune trebuie sa fie de 0,5 s iar autonomia de functionare de cel putin o ora.

    Protectia impotriva perturbatiilor electromagnetice

    7.12.19. Incaperile in care trebuie luate masuri de protectie impotriva perturbatiilor electrice si magnetice sunt in special urmatoarele:

    - sali de ECG, EEG, EMG;

    - sali de reanimare si de terapie intensiva;

    - sali de cateterism;

    - sali de angiografie;

    - sali de operatie.

    Materialele si echipamentele electrice care pot perturba functionarea aparatelor electromedicale sunt:

    - transformatoare, motoarele, tablourile de distributie;

    - balasturile surselor fluorescente.

    7.12.20. - In incaperile in care functionarea aparatelor electromedicale pot fi perturbata de catre undele electromagnetice, trebuie sa se ia urmatoarele masuri:

    - peretii, pardoselile si tavanele trebuie sa fie prevazute cu un blindaj corespunzator;

    - distributiile electrice care intra in aceste incaperi trebuie sa fie prevazute cu un invelis metalic legat la pamant;

    - carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clasa II sau III trebuie sa fie legate de BEP.

    7.13. Instalatii electrice pentru iluminat si siguranta Conditii de alimentare si de functionare

    7.13.1. Iluminatul de siguranta trebuie prevazut in cladirile civile si industriale tinand seama de prevederile prezentului normativ, de tipurile alimentarii iluminatului de siguranta din tabelul 7.13 si de recomandarile din STAS 6646/1,3 pentru cladiri civile, precum si de STAS 6646/2 si SR 12294, pentru cladiri industriale.

    Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranta

    7.13.2. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta trebuie integrate in iluminatul normal si se folosesc concomitent.

    7.13.3. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta care fac parte din iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lampi de alta culoare pentru a se deosebi de lampile iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat si cu sursa proprie de alimentare incorporata.

    7.13.4. In iluminatul de siguranta de tip 2, 3 sau 4 (vezi art. 7.13.9.), in cazul in care corpurile de iluminat fac parte si din iluminatul normal, se admite echiparea lor cu urmatoarele tipuri de surse de lumina:

    a) lampi fluorescente cu aprindere prin starter, in cazul in care corpurile de iluminat sunt echipate cu cel putin doua lampi, iar balastul nu este de tip tandem; se admit si corpuri de iluminat dotate cu o singura lampa fluorescenta cu conditia montarii de perechi de corpuri de iluminat alaturate sau amplasate la o distanta de cel mult 6 m precum si corpuri de iluminat fluorescent fara starter, cu balast electronic.

    b) lampi cu vapori de mercur, lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune sau cu descarcari, daca sunt permanent in functiune, fiind alimentate din alimentarea de siguranta respectiva.

    7.13.5. Pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare, marcarea iesilor din incaperi, a traseului si a iesilor cailor de evacuare trebuie folosite corpuri de iluminat tip "indicator luminos" (STAS 297). Ele se amplaseaza astfel incat sa indice traseul de urmat in caz de pericol.

    7.13.6. Iluminatul de siguranta impotriva efectului panicii se realizeaza cu corpuri de iluminat cu lampi incandescente sau fluorescente cu balast electronic si acumulator incorporat. Ele se repartizeaza pe circuite astfel incat cele de pe o cale de evacuare sa fie alimentate alternativ, pe circuite diferite.

    7.13.7. Dozele de legaturi ale circuitelor iluminatului de siguranta trebuie separate pe cat posibil de cele ale iluminatului normal.

    Tipuri de alimentari pentru iluminatul de siguranta

    7.13.8. Iluminatul de siguranta, dupa conditiile de alimentare de siguranta cu energie electrica si conditiile de functionare, este de urmatoarele tipuri:

    Tipul 1, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata dintr-o sursa de interventie care poate fi:

    1a) Baterie centrala de acumulatoare, legata permanent la instalatia de incarcare, cu functionare tampon.

    1b) Grup electrogen permanent in rotatie sau grup de surse neintreruptibile UPS-uri asociat cu grup de interventie in asteptare.

    Lampile iluminatului de siguranta de tip 1 trebuie sa fie permanent in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare din cladirea respectiva.

    In cazul in care sursa de interventie este cea prevazuta la pct. 1b) se admite ca iluminatul de siguranta sa fie in mod normal alimentat din reteaua furnizorului de energie electrica, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

    - alimentarea cu energie electrica se face dintr-un punct de primire si pe o cale de alimentare diferite de cele ale iluminatului normal;

    - se asigura la caderea alimentarii de baza, trecerea automata pe alimentare din sursa de interventie intr-un interval de timp mai mic de 0,15 s.

    Tipul 2, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din urmatoarele surse:

    2a) baterie centrala de acumulatoare sau baterie locala cu dispozitiv de comutare automata (pile, luminoblocuri);

    2b) grup electrogen cu cuplare automata permanent in rotatie (cald) sau sursa de alimentare neintreruptibila UPS asociat cu grup de interventie in asteptare;

    2c) reteaua furnizorului de energie electrica dintr-un punct de racordare si pe o cale de alimentare diferita de cele ale iluminatului normal.

    Durata de comutare admisa pentru conectarea iluminatului de siguranta trebuie sa fie mai mica de 0,5 s.

    Tipul 3, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din:

    3a) Transformator sau bransament, diferite de cele care alimenteaza iluminatul normal;

    3b) Baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive locale de comutare automata (ex. luminoblocuri, pile etc.).

    3c) grup electrogen cu pornire automata.

    Durata de comutare admisa este de cel mult 15 s.

    Lampile iluminatului de siguranta de tipul 3a) trebuie sa fie in functiune pe toata durata in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare prevazute cu acest tip de iluminat de siguranta.

    Tipul 4, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din coloana tabloului principal general sau din coloana tabloului principal de forta al cladirii respective, racordarea facandu-se inaintea intreruptorului general sau, daca acesta lipseste, inainte sigurantelor generale.

    Pentru punerea in functiune la necesitate a acestui tip de iluminat, se prevad aparate de comanda manuala in aceleasi conditii ca si pentru iluminatul normal (ex. intrerupatoare locale, automate de scara etc.).

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului

    7.13.9. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se prevede in urmatoarele cazuri:

    a) in locuri de munca dotate cu receptoare care trebuie alimentate fara intrerupere si la locurile de munca legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (statii de pompe pentru incendiu, surse de rezerva, spatiile serviciilor de pompieri, incaperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.);

    b) in incaperile blocului operator (sali de operatie, de sterilizare, de pregatire medici, de pregatire bolnavi, de reanimare etc.);

    c) in incaperile constructiilor de productie si/sau depozitate, laboratoare si altele similare in care utilajele necesita o permanenta supraveghere.

    7.13.10. Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se prevede de tip 2 in cazurile de la pct. a) si b) de la art. 7.13.9. si de tip 3 in cazul c).

    Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) si b) de la art. 7.13.9. trebuie stabilita astfel incat sa se asigure functionarea iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului in tot timpul necesar pentru luarea unor masuri in vederea continuarii pe o perioada de timp, fara pericol, a activitatii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activitatii si evacuarea utilizatorilor. Daca activitatea nu poate fi intrerupta, capacitatea bateriilor de acumulatoare se prevede pentru a asigura functionarea tuturor lampilor timp de cel putin 3 ore.

    7.13.11. Se admite ca lampile iluminatului de siguranta de tip 2 pentru continuarea lucrului sa nu fie in functiune atunci cand sunt prezente persoane in incaperile din cladirea in care este prevazut acest iluminat, daca alimentarea se face in varianta 2a) sau 2b), cu exceptia celor din statiile de pompare a apei in caz de incendiu si a grupului electrogen care constituie sursa de rezerva.

    In cazul in care alimentarea se face in varianta 2c), lampile acestui iluminat trebuie sa fie in functiune simultan cu acelea ale iluminatului normal.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru interventii

    7.13.12. Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru interventii trebuie prevazute in urmatoarele cazuri:

    a) in locuri in care sunt montate armaturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comanda-control) ale unor instalatii si utilaje care trebuie actionate in caz de avarie;

    b) in zonele cu elemente care, la iesirea din functiune a iluminatului normal, trebuie actionate in vederea scoaterii din functiune a unor utilaje si echipamente sau a reglarii unor parametri aferenti, in scopul protejarii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si in incaperi de garare a utilajelor PSI.

    7.13.13. Iluminatul de siguranta pentru interventii se prevede de tip 2 in cazurile de la pct. a) de la art. 7.13.12. si de tip 3, in cele de la pct. b).

    7.13.14. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) de la art. 7.13.12. se dimensioneaza pentru a asigura functionarea tuturor lampilor timp de cel putin 1 ora, iar in cazurile de la pct. b) de la art. 7.13.12. se alege in conditiile stabilite pentru pct. b) de la art. 7.13.9.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare

    7.13.15. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare trebuie prevazute in cazurile specificate din tabelul 7.13., in functie de destinatia cladirilor sau incaperilor si capacitatea lor (nr. de locuri sau de persoane care se pot gasi simultan in ele, stabilit de catre proiectant), precum si in toate spatiile de lucru din industrie sau similare, in conditiile prevazute in SR 12294.

    7.13.16. Intr-o cladire cu mai multe tipuri de incaperi si mai multe cai de evacuare, iluminatul de siguranta pentru evacuare se prevede de tipul specificat in tabelul 7.13. si conform art. 7.13.17.

    7.13.17. Intr-o cladire se prevede, de regula, un sistem unitar de alimentare cu energie electrica pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare, stabilit pentru situatia cea mai dezavantajoasa. Fac exceptie cazurile justificate tehnic.

    Tabelul 7.13.

    Cazurile in care se prevede iluminat de siguranta

    Nr. crt.

    Incaperi, spatii si cai de evacuare la care trebuie prevazut iluminat de siguranta

    Tipul iluminatului de siguranta

    Capacitate, persoane, locuri

    peste

    1500

    601

    pana la 1500

    201 pana la 600

    101 pana la 200

    50*) pana la 100

    subsol

    parter, etaje

    1

    Pe caile de evacuare, incaperi, spatii si la iesirile din: a) teatre, cinematografe, circuri, sali de spectacole sau polivalente etc.;

    1

    2

    2

    2

    2

    2

    b) magazine, cladiri cu expozitii temporare sau permanente, cladiri cu sali de sport cu public, cladiri cu saloane de dans, precum si altele similare;

    2

    2

    3

    2

    3

    4

    c) muzee, localuri de alimentatie publica (restaurante, cantine, cofetarii), biblioteci pentru public, cladiri cu sali de asteptare pentru public, cladiri cu vestiare etc. precum si incaperi din cladiri ce adapostesc persoane care nu se pot evacua singure: maternitati, spitale, sanatorii (incaperi de spitalizare si tratamente), cladiri pentru copiii de varsta prescolara (crese, camine, gradinite), camine pentru batrani si infirmi, ospicii pentru alienati mintal si altele similare;

    1

    2

    3

    2

    3

    4

    d) incaperi de productie si similare;

    2

    3

    3

    3

    4

    4

    e) hoteluri, case de oaspeti, cladiri administrative cu public;

    2

    3

    3

    3

    4

    4

    f) cladiri foarte inalte (cu inaltimea peste 45 m);

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    g) cladiri inalte (cu inaltimea intre 28 m si 45 m).

    2

    2

    2

    2

    2

    2

    2

    Pe traseul si la iesirile: a) scarilor fara lumina naturala, in alte categorii decat cele mentionate la pct. 1 a...g**);

    3

    3

    3

    3

    3

    3

    b) scarilor cu lumina naturala nementionate la pct. 1 a...g, care servesc la evacuarea a mai mult de 50 de persoane.

    4

    4

    4

    4

    4

    4

    NOTA:

    *) In spatiile de productie si similare se prevede iluminat de siguranta pentru evacuare si in incaperi avand capacitatea sub 50 de locuri sau persoane, conform SR 12294.

    **) Se admite si utilizarea tipului 4 de iluminat de siguranta, daca cladirea dispune de un cofret cu alimentare intrare-iesire (in bucla) din reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrica. In acest caz, circuitele pentru iluminatulnormal si circuitele pentru iluminatul de siguranta ale casei scarilor, se racordeaza inaintea intreruptorului general al tabloului pentru iluminat comun, circuitul iluminatului de siguranta se prevede cu un intreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu intreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu intreruptorul automat de scara.

    Pentru actionarea iluminatului de siguranta cu lampi incandescente din blocuri de locuinte se prevede intreruptor de scara.

    7.13.18. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea iluminatului de siguranta pentru evacuare se stabileste astfel incat acestea sa asigure functionarea continua a tuturor lampilor timp de cel putin 1 ora.

    7.13.19. Lampile iluminatului de siguranta de tip 2 pentru evacuare, trebuie sa fie in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare ale cladirii in care este prevazut acest iluminat. Pentru acest tip de iluminat durata de comutare trebuie sa fie cea prevazuta la art. 7.13.8.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru circulatie

    7.13.20. Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru circulatie trebuie prevazute pe caile de circulatie din interiorul salilor de spectacol ale cladirilor mentionate la pct. a) si b) in tabelul 7.13. si pe caile de circulatie din incaperile de productie din cladiri industriale si similare, corespunzator tipului prevazut in tabelul 7.13.

    7.13.21. Iluminatul de siguranta pentru circulatie se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta pentru evacuarea din cladirea respectiva.

    7.13.22. Corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranta pentru circulatie se amplaseaza in locuri in care este necesar sa se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe caile de circulatie atunci cand iluminatul normal lipseste sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta impotriva panicii

    7.13.23. Instalatii electrice pentru iluminat de siguranta impotriva efectului panicii se prevad in incaperile cu o capacitate mai mare de 400 de locuri mentionate la pct. 1 a) si b) si corespunzator tipului prevazut din tabelul 7.13.

    7.13.24. Iluminatul de siguranta impotriva panicii se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de evacuare din cladirea respectiva.

    7.13.25. Iluminatul de siguranta impotriva panicii se prevede cu comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal.

    7.13.26. In afara de comanda automata a intrarii lui in functiune, iluminatul de siguranta impotriva panicii se prevede si cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cladirii, respectiv personalului instruit in acest scop. Scoaterea din functiune a iluminatului de siguranta impotriva panicii trebuie sa se faca numai dintr-un singur punct accesibil personalului insarcinat cu aceasta.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru veghe

    7.13.27. Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru veghe se prevad in incaperi pentru dormitoare in cazurile mentionate la pct. 1 c) din tabelul 7.13., acolo unde este necesara o supraveghere in timpul noptii.

    7.13.28. Iluminatul de siguranta pentru veghe se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminat de siguranta din cladirea respectiva, corespunzator tipului normat.

    Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu

    7.13.29. Instalatiile electrice destinate iluminatului pentru macarea hidrantilor interiori de incendiu se prevad in cladirile in care activitatea se desfasoara si in timpul noptii sau care functioneaza la lumina artificiala si numai in cazurile in care iluminatul de siguranta din aceste cladiri nu asigura distingerea hidrantilor.

    7.13.30. Iluminatul pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta corespunzator tipului stabilit in tabelul 7.13.

    7.13.31. Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcarii hidrantilor interiori de incendiu se amplaseaza in afara hidrantului (alaturi sau deasupra), la distanta de maxim 1,5 m de el, respectandu-se si conditiile din SR 12294.

    7.14. Instalatii electrice in zone cu pericol de explozie

    A. Stabilirea echipamentelor electrice si proiectarea instalatiilor electrice

    7.14.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie cu respectarea standardelor si reglementarilor tehnice in domeniu.

    7.14.2. Zonele cu pericol de explozie se clasifica astfel:

    Zona 0, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer este prezent fie continuu, fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repeta cu o frecventa ridicata.

    Zona 1, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate sa apara in conditii normale de functionare.

    Zona 2, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate sa apara in conditii normale de functionare numai accidental si pentru o perioada scurta de timp.

    Zona 20, arie in care, praful combustibil, sub forma de nor, este prezent in permanenta sau in mod frecvent in cantitate suficienta pentru a produce o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul si/sau in care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesiva si necontrolata in timpul functionarii normale.

    Zona 21, arie neclasificata ca zona 20, in care in timpul functionarii normale, praf combustibil, sub forma de nor, este probabil sa apara in cantitate suficienta pentru a fi capabil sa produca o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul.

    Aceasta arie poate cuprinde, intre altele, imediata vecinatate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente si spatii in care se formeaza straturi de praf si este probabil ca in timpul functionarii normale sa genereze o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul.

    Zona 22, arie neclasificata ca zona 21 in care norii de praf se pot produce rar si se mentin perioade scurte sau in care acumularile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente in conditii anormale si pot genera amestecuri explozive de praf in aer. Atunci cand inlaturarea acumularilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurata, datorita conditiilor anormale, acest spatiu se clasifica zona 21.

    Aceasta zona poate cuprinde, intre altele, spatii din apropiera unui echipament care contine praf ce poate scapa prin scurgeri si poate forma depozite (de ex. sali de concasare).

    7.14.3. Zonarea ariilor periculoase se face conform prevederilor din SR CEI 90079-10 pentru amestecuri explozive de gaze sau vapori si conform SR CEI 61241-1-3 pentru amestec aer-praf combustibil.

    7.14.4. Se recomanda pe cat posibil utilizarea echipamentelor electrice in executie normala, amplasate in afara zonelor cu pericol de explozie.

    7.14.5. In zonele cu pericol de explozie se foloseste numai aparatura electrica, materiale si cabluri omologate pentru functionarea in astfel de zone.

    7.14.6. Montarea liniilor electrice aeriene exterioare este interzisa in zonele cu pericol de explozie. Se admite montarea acestora numai in afara zonelor cu pericol de explozie cu conditia asigurarii unei distante minime de la axul liniei la limita zonei cu pericol de explozie, de cel putin 1,5 ori inaltimea stalpului, dar minimum 15 m.

    7.14.7. La alegerea aparaturii electrice pentru arii periculoase trebuie luate in consideratie urmatoarele elemente:

    - clasificarea ariei periculoase;

    - clasificarea gazelor, vaporilor si prafurilor combustibile in functie de grupa sau subgrupa aparaturii electrice;

    - clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a gazelor, vaporilor sau a amestecului aer-praf.

    Alegerea echipamentelor electrice in functie de zone

    7.14.8. In zona 0 se folosesc numai materiale, aparate si echipamente electrice in executie antiexploziva. Exi.a.II, care nu produc scantei cu energie suficienta chiar in cazul unor defectiuni pentru a aprinde amestecul exploziv. Acestea trebuie sa fie corespunzatoare grupei de explozie si clasei de temperatura a gazelor sau vaporilor din zona respectiva, conform cu STAS 6877/4 si STAS 6877/8.

    7.14.9. In zona 1 poate fi utilizat echipament electric executat in conformitate cu prevederile pentru zona 0 sau cu prevederile de la unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de protectie:

    - capsulare antideflagranta "d";

    - aparatura presurizata "p";

    - inglobarea in nisip "q";

    - imersiunea in ulei "r";

    - securitate marita "e";

    - securitate intrinseca "i";

    - incapsulare "m".

    7.14.10. In zona 2 este permisa instalarea urmatoarei aparaturi electrice:

    - aparatura electrica pentru zonele 0 sau 1;

    - aparatura electrica proiectata special pentru zona 2 (de ex. tipul de protectie "n").

    7.14.11. In zonele 20 si 21 se poate instala:

    - aparatura construita si incercata pentru a fi utilizata intr-o atmosfera de praf combustibil. Aparatura trebuie sa aiba marcata pe ea simbolul DIP pentru protectia impotriva aprinderii prafurilor, conform SR CEI 61241-1-1;

    - aparatura cu siguranta intrinseca Exi a II in zona 20 si Exi a II sau Ex b II in zonele 21 si 22, avand contactele electrice din zona cu praf protejate in carcase IP 65;

    - aparatura presurizata "p" in zonele 21 si 22.

    Alegerea in functie de grupa echipamentului

    7.14.12. Echipamentul electric cu tipul de protectie "e", "m", "o", "p" si "q" trebuie sa apartina grupei II de echipamente.

    Echipamentul cu tipul de protectie "d" si "i" trebuie sa apartina uneia din grupele IIA, IIB, IIC de echipamente si sa fie aleasa in conformitate cu tabelul de 7.14.

    Tabelul 7.14.

    Relatia dintre subdivizunea de gaze/vapori si subgrupa de temperatura

    Subdiviziunea gaze/vapori

    Subgrupa de echipamente

    IIA

    IIA, IIB sau IIC

    IIB

    IIB sau IIC

    IIC

    IIC

    Alegerea echipamentelor in functie de aprinderea gazelor, vaporilor sau prafurilor combustibile

    7.14.13. Temperatura maxima de suprafata trebuie sa fie intotdeauna mai mica decat temperatura de aprindere a amestecului exploziv care poate sa apara in arie periculoasa.

    Clasa de temperatura trebuie marcata pe aparatura electrica.

    Pentru atmosfere de praf combustibil relatia dintre temperatura maxima de suprafata si temperatura de aprindere a amestecului praf-aer se determina conform SR CEI 1241-1-2, in functie de grosimea stratului de praf sau de prezenta norilor de praf.

    B. Executarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie

    7.14.14. Executarea instalatiilor electrice in toate zonele cu pericol de explozie se face in conformitate cu precizarile de la art. 7.14.1.

    Sisteme de cabluri

    7.14.15. Instalatiile electrice cu securitate intrinseca trebuie realizate conform SR CEI 60079-14.

    7.14.16. Circuitele electrice ale instalatiilor din arii periculoase pot fi realizate cu cabluri cu conductoare de Cu precum si cu cabluri cu conductoare de Al, dar numai cu sectiunea de min. 16 mm2 si cu conexiuni adecvate.

    7.14.17. Sistemele de cabluri trebuie astfel instalate incat sa se evite expunerea lor la deteriorari mecanice, la coroziune, caldura sau influente chimice,

    Pentru reducerea riscului deteriorarii mecanice cablurile se pot instala in tevi pe intregul traseu sau numai in zone de pericol, sau se pot utiliza cabluri armate sau ecranate (art. 7.14.22).

    7.14.18. Modul de conectare a circuitelor in cabluri sau conductoare la echipamentele electrice din arii periculoase trebuie sa respecte prevederile tipului de protectie a echipamentului.

    Orificiile echipamentelor electrice, destinate intrarilor de cabluri sau conducte si neutilizate, trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protectie corespunzator si care nu pot fi demontate decat cu dispozitive speciale.

    7.14.19. Trebuie luate masuri pentru prevenirea trecerii gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o aerie in alta precum si acumularii acestora in canale de cabluri. Aceste masuri pot fi etansarea conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonctiune. Canalele de cabluri se pot umple cu nisip.

    Golurile din elementele de constructie pentru trecerea cablurilor si conductelor dintr-o aerie periculoasa intr-una nepericuloasa trebuie etansate in mod corespunzator, de exemplu prin etansari cu mortar sau obturari cu nisip.

    7.14.20. Trebuie evitat contactul intamplator dintre cabluri (cu exceptia cablurilor de incalzire) si conducte care contin gaze, vapori sau fluide inflamabile.

    Distanta minima dintre cabluri si conducte trebuie sa fie conform prevederilor din PE 107.

    Pentru cabluri armate sau protejate in teava metalica, distantele se pot reduce pana la montarea acestora pe conducta.

    7.14.21. Se recomanda sa se evite pe cat posibil executarea de jonctiuni in arii periculoase.

    In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, la executarea jonctiunilor trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

    - sa fie realizate intr-o carcasa cu tipul de protectie corespunzator zonei;

    - sa fie corespunzator din punct de vedere electric si mecanic;

    - sa fie umplute cu un compund, o rasina epoxidica sau acoperite cu un invelis termocontractabil, conform instructiunilor date de producator.

    Racordarile conductoarelor din cabluri la echipamente antideflagrante sau la circuite cu securitatea intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de comprimare, conectoare infiletate asigurate, sudare sau brazare.

    7.14.22. Izolatia cablurilor poate fi de tipul termoplastica, termorigida, elastomerica sau minerala.

    7.14.23. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenti nominali pana la 6 A si tensiune de maximum 250 V pot sa aiba invelisul de tipul:

    - cauciuc obisnuit;

    - policloroprena;

    - un elastomer sintetic.

    Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru corpuri de iluminat sau pompe portabile, comutatoare tip pedala sau alte echipamente portabile supuse solicitarilor mecanice.

    Pentru echipamentele portabile de curenti si tensiune mai mari decat cele de mai sus, trebuie folosite cabluri cu invelis de tipul:

    - cauciuc pentru conditii grele;

    - policloroprena rezistenta;

    - alt elastomer sintetic echivalent.

    Conductoarele din cupru ale cablurilor de energie trebuie sa aiba o sectiune de minimum 1,5 mm2 iar ale cablurilor de comanda si semnalizare de 1 mm2. Conductorul de protectie trebuie sa fie incorporat in mantaua cablului.

    7.14.24. Pozarea cablurilor trebuie facuta pe suprafetele peretilor cladirii sau pe constructiile metalice.

    Cablurile pozate aparent trebuie alese de tipul cu intarziere la propagarea flacarii (incercate conform SR CEI 60332-1).

    7.14.25. Pozarea cablurilor in pardoseala si in planseele dintre etaje trebuie facute in tevi de otel sau in canale.

    Traseele cablurilor trebuie alese astfel incat sa permita interventia pentru intretinerea sau in caz de avarii si incendii.

    7.14.26. La trecerea cablurilor prin pereti si plansee se pot folosi tevi de trecere, presetupe sau cutii de nisip. Etansarile trebuie executate conform prevederilor normativului P 118 si detaliilor din anexa 2 a aceluiasi normativ.

    7.14.27. Trecerile de cabluri trebuie prevazute cu acces pentru curatare, astfel ca un minim de praf sa poata fi inlaturat. In caz de utilizare a cofretelor, conductelor, tuburilor sau canalelor pentru trecerea cablurilor trebuie luate masuri pentru a impiedica depunerea sau trecerea prafului combustibil.

    7.14.28. Pozarea cablurilor pe estacade trebuie facuta cu respectarea prevederilor normativului PE 107.

    Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor, rezervandu-se in acest scop spatii speciale. Se recomanda folosirea partii laterale opusa partii pe care sunt montate utilajele.

    7.14.29. Trebuie evitate traseele care trec pe deasupra utilajelor ce contin sau vehiculeaza substante inflamabile, cu exceptia cablurilor aferente utilajelor respective.

    7.14.30. In cazul montarii cablurilor sub conducte, trebuie luate masuri de protejare a cablurilor in zonele cu posibile scapari de produse (ventile, flanse, purje) precum si in zonele in care se afla jonctiuni ale cablurilor.

    7.14.31. In zonele 1 si 2 cu vapori si gaze mai grele decat aerul, canalele de cabluri trebuie umplute cu nisip si acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea trebuie etansate). Iesirea cablurilor din canale trebuie facuta prin tevi de otel incastrate in pereti si cu etansarea corespunzatoare a cablurilor pe teava.

    7.14.32. In zona 1 si 2 cu vapori si gaze mai usoare decat aerul nu este necesara umplerea canalelor cu nisip.

    Pozarea cablurilor in pamant trebuie sa respecte prevederile normativului PE 107.

    Conductoare electrice in tevi si tuburi de protectie

    7.14.33. Montarea conductoarelor electrice in tevi si tuburi de protectie in zonele cu pericol de explozie se face respectand prevederile din prezent subcapitol si cele corespunzatoare din cap. 5 lit. C.

    7.14.34. Tevile sau tuburile de protectie trebuie sa fie prevazute cu fitinguri de etansare:

    - la intrarea sau iesirea dintr-o arie periculoasa;

    - la 450 m fata de toate carcasele care contin o sursa de aprindere in functionare normala;

    - la orice carcasa care contine racorduri, imbinari sau borne la care diametrul tevilor este egal sau mai mare de 50 mm.

    7.14.35. Dupa instalarea cablurilor sau conductoarelor in teava, fitingurile de etansare trebuie umplute cu un compound care sa nu se contracte la aplicare si sa fie insensibil la substante chimice aflate in aria periculoasa.

    Adancimea compoundului trebuie sa fie cel putin egala cu diametrul interior al tevii, dar nu mai mic de 16 mm.

    7.14.36. Este interzisa umplerea cu compound a dozelor, cutiilor de borne etc.

    7.14.37. In incaperile cu pericol de explozie este interzisa asezarea tevilor de protectie pe pardoseala. Se admite montarea acestor in pardoselile betonate daca sunt acoperite cu un strat de min. 2 cm de beton.

    7.14.38. In zonele 20, 21 si 22, montarea aparenta a tevilor de protectie trebuie sa faca astfel incat depunerea de praf sau scame sa fie cat mai mica si sa se poata curata usor. Tevile se asaza, de regula, pe un singur rand, la o distanta de minimum 2 cm de perete.

    7.14.39. In incaperile cu pericol de explozie foarte umede (j > 76%, AD4 (U3)) si/sau cu mediu puternic coroziv AF4 (K), se interzice asezarea tevilor de protectie direct pe elementele de constructie. Distantele minime intre tevi si pereti sau tavane trebuie sa fie: - pentru tevi cu diametrul pana la 1", de doua ori diametrul tevii respective;

    - pentru tevi cu diametrul mai mare de 1", diametrul tevii respective.

    7.14.40. Se interzice folosirea tevilor de:

    - 1/2", la asezarea sub pardoseala si in fundatia masinilor;

    - 3/4", la asezarea in fundatie a masinilor, daca aceste tevi nu sunt in bloc cu alte tevi.

    7.14.41. Imbinarea tevilor intre ele si cu fitinguri, doze, cutii, casete, cutii de borne ale masinilor electrice, corpuri de iluminat, carcase ale aparatelor etc. trebuie sa se faca cu filet, infasurat fie cu banda de teflon, fie cu fuior de canepa impregnat cu ulei fiert sau vopsea.

    Nu se admit imbinari stemuite.

    7.14.42. Toate racordurile tevilor de protectie cu receptoarele electrice trebuie executate astfel incat sa fie posibila inlocuirea receptorului fara demontarea tevii folosind racorduri olandeze.

    7.14.43. La trecerea tevilor prin plansee se vor respecta prevederile normativului P 118.

    7,14.44. Modul de imbinare a conductelor electrice se va face respectand conditiile de la art. 5.1.27. ... 5.1.40. In incaperile foarte umede si cu mediu puternic coroziv AF4 (K), nu se admite imbinarea conductelor electrice cu cleme de strangere ci numai prin lipire sau sudare.

    C. Masuri de protectie in instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie.

    7.14.45. In instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se iau, pe langa masurile de protectie prevazute in capitolul 4 din prezentul normativ si masurile de protectie prevazute in normativul I.20.

    7.14.46. Instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se proiecteaza si se realizeaza astfel incat sa asigure protectia impotriva aparitiei de scantei si arcuri electrice.

    7.14.47. Masurile impotriva acumularii electricitatii statice sunt obligatorii la constructiile care includ zone cu pericol de explozie. Acest masuri trebuie corelate cu cele impotriva descarcarilor atmosferice si a socurilor electrice.

    7.14.48. Se considera periculoase, din punct de vedere al producerii electricitatii statice, substantele care au o rezistivitate mai mare de 105 W cm.

    Se are in vedere ca formarea celor mai periculoase potentiale de electricitate statica are loc:

    - la transportul lichidelor de conducte cu viteza mai mare de 0,7 m/s;

    - la executarea operatiilor de umplere si golire sau pompare a lichidelor, mai ales cand aceste lichide se introduc in utilaje sau rezervoare prin jet cu cadere libera;

    - la transportul lichidelor pe conducte si la iesirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate, mai ales a acelor gaze care contin un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare si alte procese similare);

    - la transportul substantelor in forma de pulbere si a prafului in flux de aer sau gaz (uscare cu aer si alte procese), la procese cu prafuire-macinare, cernere, la filtrarea aerului sau a gazului impurificat cu praf sau la desprafuire;

    - la amestecarea substantelor in amestecatoare, la prelucrarea lor pe valturi, calandre, la cauciucarea panzei, precum si la alte operatiuni similare;

    - la functionarea transmisiilor cu curea si a transportoarelor executate din cauciuc rau conducator de electricitate.

    7.14.49. Masurile de protectie impotriva electricitatii statice trebuie sa tina seama de particularitatile procesului de productie pentru a se preveni acumularea de sarcini electrostatice in locuri periculoase.

    7.14.50. In toate cazurile in care legarea la pamant este un mijloc de protectie suficient impotriva electricitatii statice, se recomanda folosirea acesteia.

    7.14.51. Toate elementele metalice de protectie ale instalatiilor electrice, toate instalatiile neelectrice si elementele metalice de constructie din zonele cu pericol de explozie trebuie conectate la legatura principala de egalizare a potentialelor.

    Conductele tehnologice montate pe estacade trebuie sa fie conectate la reteaua de legare la pamant la capetele estacadei si la fiecare 200-300 m.

    Rezistenta prizei de pamant, folosita numai pentru descarcarea electricitatii statice, trebuie sa fie maximum 100 W .

    7.14.52. Pentru estacade cu conducte de produse combustibile, in afara de locuri de legare la pamant indicate la pct. 7.14.51., se tine seama de urmatoarele:

    - pentru legarea la pamant a estacadelor, se prevad prize speciale sau se folosesc prizele de protectie ale instalatiilor electrice;

    - nu se admite utilizarea conductelor care contin lichide si gaze combustibile, ca prize de legare la pamant;

    - nu se admite legarea conductelor care trec pe poduri amplasate in apropierea cailor ferate electrificate, de constructia metalica a podurilor, pentru a se preintampina astfel patrunderea pe conducte a curentilor de scurgere.

    7.14.53. Pentru a crea circuite inchise si pentru a se preintampina producerea de scantei, se prevad punti de egalizare a potentialelor pentru toate conductele montate paralel, amplasate in sectii, pe estacade sau canale, la distanta de pana la 10 cm una de alta. Puntile de egalizare a potentialelor se asaza la intervale de maxim 20 m.

    Conductele care se intersecteaza si se apropie pana la distanta de 10 cm indiferent de apartenenta sau destinatie, trebuie, de asemenea, sa fie legate intre ele cu punti de egalizare a potentialelor, in punctele de intersectie si de apropiere. Cand conductele trec la o distanta de pana la 10 cm de scari, platforme si constructii metalice, trebuie sa fie legate de acestea.

    Pentru conducte montate la sol, existenta unui suport metalic comun este considerata suficienta, nemaifiind necesara montarea de putin de egalizare a potentialelor suplimentare.

    7.14.54. Materialele rezervoarelor metalice trebuie legate la pamant conform normativului I-20.

    7.14.55. Vasele tehnologice, care contin lichide, gaze sau praf combustibil sau explozibil, trebuie prevazute cu minimum o legatura la pamant.

    7.14.56. Toate instalatiile producatoare de abur si masinile actionate cu abur, cum sunt turbinele si masinile cu abur, trebuie sa aiba o legatura la pamant.

    7.14.57. Este interzisa utilizarea statiilor de protectie catodica cu redresor pentru protectie anticorosiva a suprafetei interioare a rezervoarelor, fiind admisa numai protectia catodica cu anozi de sacrificiu.

    7.14.58. Toate statiile de protectie catodica din zonele cu pericol de explozie trebuie sa aiba doua borne de legare la pamant. Trebuie evitata interferenta intre sistemul de protectie catodica si alte sisteme de legare la pamant.

    Protectia electrica

    7.14.59. Circuitele si echipamentele electrice situate in arii periculoase, exceptandu-le pe cele cu securitate intrinseca, trebuie protejate la surpasarcina, scurtcircuit sau punere la pamant, astfel incat, in caz de defect, deconectarea sa se realizeze intr-un timp cat mai scurt.

    Sistemele de protectie astfel alese incat, in caz de defect, reanclansarea automata sa fie impiedicata.

    7.14.60. Motoarele electrice trebuie protejate impotriva scurtcircuitelor si surpasarcinilor. Pot fi considerate ca dispozitive de protectie la suprasarcina urmatoarele:

    - dispozitive de protectie temporizate, dependente de curent, tip releu termic, reglate pentru curent nominal al motorului;

    - dispozitive pentru surpavegherea directa a temperaturii in motor cu ajutorul detectoarelor de temperatura inglobate in infasurari;

    - alte dispozitive care asigura, in mod similar protectia impotriva supraincalzirilor inadmisibile.

    Aceste dispozitive trebuie sa declanseze toate conductoarele active ale circuitului protejat si sa nu permita reanclansarea decat dupa deblocarea manuala a elementului de protectie.

    7.14.61. La motoarele cu tipul de protectie "e" dispozitivele de protectie temporizate trebuie sa deconecteze motorul blocat in timpul tE inscris pe placuta motorului.

    Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protectie trebuie sa indice timpii de protectie la solicitarea trifazata, plecand de la starea rece, pentru o temperatura ambianta de 200 C si curenti de 3 pana la 8 ori curentul reglat.

    Echipamentele trebuie sa declanseze cu o abatere de max. ± 20% din timpii rezultati din curbe.

    Motoarele cu siguranta marita concepute pentru porniri grele si frecvente care pot produce o incalzire suplimentara apreciabila sunt admise in arii periculoase numai daca dispozitiviele de protectie declanseaza inainte de atingerea temperaturii limita.

    7.14.62. Pentru echipamente si sisteme de incalzire trebuie luate masuri suplimentare de protectie in scopul limitarii temperaturii de suprafata.

    Trebuie luate masuri de limitare a incalzirilor datorate curentilor de scurgere la pamant anormali sau a defectelor de punere la pamant prin instalarea de dispozitive de protectie la curent diferential rezidual (DDR) care sa decupleze in max. 5 s la IDn si sub 0,15 s la 5 IDn, ID fiind curentul diferential rezidual nominal de sarcina al dispozitivului.

    7.14.63. Circuitele de iluminat monofazate trebuie protejate prin sigurante fuzibile sau intreruptoare automate atat pe faza cat si pe conductorul neutru.

    7.14.64. Cutiile de conexiuni ale aparatelor sau echipamentelor electrice cu tip de protectie "d" sau "p" pot avea protectie de tip "e", cu grad de protectie minima IP 54.

    7.14.65. Este necesar sa se prevada posibilitatea ca instalatiile electrice dintr-o arie periculoasa sa fie deconectate manual in caz de urgenta de la un punct situat in afara ariei periculoase, intr-o zona de acces.

    Trebuie prevazuta posibilitatea separarii fiecarui circuit sau grup de circuite in scopul de a se putea efectua lucrari in conditii de siguranta. Elementele de separare trebuie sa intrerupa toate conductoarele active, inclusiv conductorul neutru.

    7.14.66. Pentru evitarea pericolelor provocate de conductoare straine de instalatia electrica, trebuie luate masuri de limitare a curentilor de punere la pamant in carcase si elemente metalice precum si a potentialelor ridicate pe conductoare de legare echipotentiala.

    Modul de realizare a acestor masuri depinde de schema de legare la pamant a retelei de alimentare folosita in aria periculoasa.

    7.14.67. Daca se foloseste schema TN, ea trebuie sa fie de tip TN-S in aria periculoasa. In toate punctele de tranzitie de la schema TN-C la TN-S, conductorul de protectie trebuie sa fie legat de reteaua de echipotentializare in arie nepericuloasa.

    Este necesar controlul curentilor scurgere intre conductoare N si PE in aria periculoasa.

    7.14.68. Daca se foloseste schema TT in zona 1, aceasta trebuie protejata cu un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual (DDR).

    7.14.69. Daca se utilizeaza schema IT, trebuie sa se prevada un dispozitiv de control permanent al izolatiei cu semnalizare si declansare.

    D. Verificarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie

    7.14.70. La verificarea instalatiilor electrice din zonele cu pericol de explozie se respecta pe langa prevederile din cap. 6 si perevederile din prezentul capitol.

    7.14.71. Verficarea se face pe baza proiectului partii electrice si a planului de zonare adus la zi. Desenul trebuie sa cuprinda vederea in plan si sectiune cu marcarea zonelor cu pericol de explozie, grupa de explozie si clasa de temperatura ce se admit pentru echipamente electrice.

    7.14.72. Verificarea instalatiilor electrice se face:

    - inainte de punerea lor in functiune;

    - cu ocazia unor modificari aduse instalatiei electrice sau chiar instalatiilor tehnologice daca prin aceasta se modifica zonarea;

    - periodic, conform instructiunilor producatorului de echipament.

    7.14.73. In cadrul programelor de verificare trebuie urmarite, in principal, urmatoarele:

    a. echipamentul sa fie corespunzator zonei;

    b. grupa de explozie si clasa de temperatura ale echipamentului sa fie corespunzatoare;

    c. temperatura maxima de suprafata a echipamentului sa fie corecta;

    d. identificarea circuitului echipamentului, in vederea separarii lui corecte de sursa de energie;

    e. tipul cablului sa fie corespunzator;

    f. obturarile conductelor si cablurilor sa fie satisfacatoare;

    g. dispozitivele de protectie la suprasarcina ale motoarelor sa fie corect reglate.

    Recomandarile suplimentare pentru programele de verificare, specifice fiecarui tip de protectie antiexploziva sunt date in SR EN 600079-17.

    7.14.74. Verificarile din punct de vedere al respectarii standardelor si normativelor pentru instalatii electrice trebuie sa se faca la fel ca pentru instalatiile electrice din zone neclasificate.

    Receptionarea instalatiilor electrice se face numai daca executarea tuturor verificarilor si prezentarea dosarului cu buletine de proba.

    7.15. Instalatii electrice in constructii de lemn Materiale

    7.15.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din constructii din lemn se respecta pe langa prevederile din cap. 3 si cele din prezentul subcapitol.

    7.15.2. La executarea instalatiilor electrice inglobate in pereti din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. La instalatiile electrice aparente se admite folosirea cablurilor sau conductoarelor din aluminiu.

    Cablurile ce se monteaza in contact direct cu lemnul trebuie sa fie rezistente la foc conform PE 107.

    7.15.3. Se recomanda utilizarea conductoarelor si cablurilor incarcate cu 50 ... 70% din curent maxim admisibil astfel incat sa functioneze la o temperatura de maxim 500 C.

    7.15.4. Tablourile electrice de distributie trebuie sa fie confectionate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile CA2a si CA2b (C1) si sa fie nehigroscopice.

    7.15.5. Dozele de derivatie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care satisfac proba cu fir incandescent la 9600 C si trebuie sa fie etanse. Izolatiile ce protejeaza conexiunile trebuie de asemenea sa satisfaca proba cu firul incandescent la temperatura de 9600 C.

    7.15.6.Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie sa prezinte cel putin gradul de protectie IP 4X in absenta prafului si IP 4 X in prezenta prafului. Lampile trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu gratare sau sticla rezistenta.

    7.15.7. Corpurile de iluminat trebuie confectionate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau CA2b (C2).

    7.15.8. Tuburile, plintele, canalele de protectie trebuie sa fie metalice sau din materiale plastice greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), rigide sau flexibile, cu sau fara halogenuri.

    7.15.9. Accesoriile de imbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie sa asigure aceeasi rezistenta mecanica, izolatie electrica, grad de etansare, rezistenta la caldura ca si tuburile, plintele, si canalele la care se folosesc.

    7.15.10. Se admite folosirea ca doze de derivatie a partilor fixe, special prevazute la corpurile de iluminat, in conditiile art. 5.1.110.

    Distributii si conditii de montaj

    7.15.11. Executia distributiei electrice in constructii din lemn incepe dupa terminarea structurii, a acoperisului si inchiderii perimetrale ale acestora.

    7.15.12. Atunci cand instalatia electrica este inglobata in interiorul elementelor de constructie, se recomanda ca circuitele sa se monteze intre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrata, in placa dinspre interior a peretelui, intre acesta si izolatie.

    7.15.13. In situatia in care apar deteriorari ale barierei de vapori in timpul executiei distributiei, acestea trebuie remediate asigurand continuitatea si etanseitatea barierei de vapori.

    7.15.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face inainte de montarea materialului fonoizolant.

    7.15.15. Se admite montarea directa pe elemente de constructie din lemn, a tuburilor, plintelor sau canalelor de protectie din materiale plastice greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparatele si echipamentele electrice cu grad de protectie minim IP 54 numai aparent, in conditiile art. 3.3.8.

    7.15.16. Tuburile si canalele de protectie metalice se monteaza direct pe elementele combustibile ale constructiei, atat in montaj aparent cat si in interiorul peretilor sau planseelor.

    7.15.17. Tuburile flexibile din materiale plastice se utilizeaza numai pentru protectia usoara a conductelor electrice si numai pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.

    7.15.18. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor cu sau fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54 se face conform art. 3.3.9.

    7.15.19. La montarea dozelor in peretii exteriori, pe langa asigurarea continuitatii barierei de vapori, se urmareste si pastrarea continuitatii stratului de termoizolatie.

    7.15.20. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta si urmatoarele conditii:

    - gaurile necesare se fac de preferinta in elementele orizontale ale structurii;

    - se evita amplasarea mai multor orificii in acelasi plan orizontal al montantului; daca sunt necesare mai multe strapungeri in acelasi montant, amplasarea lor se va face pe verticala, la distante mai mari de 15 ori diametrul golului;

    - diametrele golurilor nu vor depasi 1/4 din dimensiunea montantului;

    - se prevad distantiere intre traversele tavanului si placa de inchidere a acestuia sau acestea se supradimensioneaza pentru a se putea decupa la partea lor inferioara un lacas pentru trecerea tuburilor de protectie.

    Aceste solutii se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezistenta.

    7.15.2. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protectie mai mic de IP 54 se monteaza respectandu-se conditiile de la art. 3.3.9.

    7.15.22. Se recomanda prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camera. Aceste circuite se protejeaza prin dispozitive diferentiale, iar prizele vor fi cu contact de protectie.

    7.15.23. Se recomanda reducerea, pe cat posibil a numarului de doze de ramificatie pe parcursul unui circuit.

    7.15.24. Legaturile electrice trebuie realizate astfel incat sa nu permita formarea de scantei sau arcuri electrice.

    7.15.25. Se recomanda montarea aparenta a tablourilor electrice de distributie din materiale plastice greu combustibile cu respetarea conditiilor de la art. 3.3.8. Pentru montaj inglobat se folosesc tablouri electrice metalice cu grad de protectie IP 54.

    Distributii in cabluri

    7.15.26. La executia instalatiilor electrice inglobate se utilizeaza cabluri din cupru rezistente la foc. In cazul existentei pericolului de deteriorare mecanica acestea vor fi armate.

    7.15.27. La trecerea prin elementele combustibile, cablul se protejeaza in tuburi metalice.

    7.15.28. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care sa il stranguleze si care sa nu aiba muchii taioase care pot deteriora izolatia cablului.

    7.15.29. Distantele maxime intre elementele de fixare a cablurilor trebuie sa fie:

    - 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent;

    - 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cabluri armate.

    7.15.30. Cablurile se fixeaza la maximum 10 cm de intrarea in doze sau in aparate.

    7.15.31. Golurile din elementele de constructie trebuie sa aiba un diametru mai mare cu 1/4 decat diametrul exterior al cablului.

    7.15.32. Practicarea golurilor se face respectand prevederile art. 7.15.21.

    7.15.33. Cablurile electrice pentru incalzire inglobate in elemente de constructie din lemn si care sunt armate, trebuie protejate la curent diferential rezidual de cel mult 100 mA.

    7.15.34. In cazul in care instalatia electrica de incalzire este realizata in schema IT impedanta dispozitivului de control permanent al izolatiei si caracteristicile dispozitivelor de protectie la curent diferential trebuie alese astfel incat sa asigure intreruperea in cazul aparitiei primului defect de izolatie. Conductorul de protectie al circuitului de incalzire se leaga la fiecare din extremitatile armaturii sau la invelisul metalic al cablului de incalzire.

    Protectii si masuri de protectie

    7.15.35. In cazul schemelor TN si TT, circuitele din care se alimenteaza receptoare din locuri periculoase sau foarte periculoase se protejeaza printr-un dispozitiv diferential cu curent nominal rezidual cel mult egal cu 30 mA.

    7.15.37. In schema IT, daca sunt prevazute dispozitive diferentiale de protectie, trebuie sa se prevada si un dispozitiv de control permanent al izolatiei pe fiecare circuit care deserveste incaperi din lemn.

    7.15.38. Circuitele care alimenteaza sau traverseaza incaperi din lemn trebuie protejate la suprasarcina si la scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate in amonte de aceste incaperi.

    7.15.39. In circuitele TFJP si TFJS partile active trebuie sa indeplineasca una din conditiile;

    - sa fie protejate in invelisuri cu gradul de protectie IP 2X;

    - sa fie prevazute cu o izolatie care sa suporte o tensiune de incercare de 500 V timp de 1 min;, oricare ar fi tensiunea nominala a circuitului.

    7.15.40. Conductoarele PEN nu sunt admise in incaperile din lemn, cu exceptia circuitelor care le traverseaza.

    7.15.41. Bransamentul la care este racordata instalatia electrica trebuie sa fie prevazut cu un intreruptor automat cu protectie la curent diferential rezidual de tip S. Asigurarea selectivitatii protectiilor se va face respectand prevederile art. 4.1.31.

     

    ANEXA 1

    PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI I.7.

    STANDARDE

    STAS 234 - 86

    - Bransamente electrice. Prescriptii generale de proiectare si executie.

    STAS 297/1-88

    - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale

    STAS 391/1-89

    - Bare rotunde de cupru. Conditii tehnice de calitate.

    STAS 1478-90

    - Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare.

    STAS 2612-87

    - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.

    STAS 2849/1...7-89

    - Iluminat. Terminologie.

    STAS 4936-87

    - Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii eletrice de conexiune si transformare.

    STAS 6646/1-97

    - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul in constructii.

    STAS 6646/2-97

    - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in industrie.

    STAS 6646/3-97

    - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile.

    STAS 6773-79

    - Poduri rulante. Linii de contact. Prescriptii de proiectare si executie.

    STAS 7944-79

    - Bare conductoare de curent. Cureti maximi admisibili de durata. Prescriptii.

    STAS 8275-87

    - Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie.

    STAS R9321-73

    - Prefabricate electrice de joasa tensiune.

    STAS 9954/1-74

    - Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie. Prescriptii de proiectare si montare.

    STAS 10413/1-84

    - Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate.

    STAS 11054-78

    - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii

    STAS 11100/1-93

    - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

    STAS 12216-84

    - Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii.

    STAS 12217-88

    - Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

    SR 12294-93

    - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie.

    STAS 12604-87

    - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

    STAS 12604/4-89

    - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.

    STAS 12604/5-90

    - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

    SR CEI 50 (426)-97

    - Vocabularul electrotehnic international. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive.

    CEI SR CEI 50(826)+ A1-1995

    - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826: Instalatii electrice in constructii.

    SR CEI 755-95

    - Reguli generale pentru dispozitive de protectie la curent diferential rezidual.

    SR CEI 60034 - 5-1993

    - Masini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protectie asigurate de invelisurile masinilor electrice rotative.

    SR CEI 60332-1-98

    - Incercarea la foc a cablurilor.

    SR CEI 60364 - 1-1997

    - Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniul de aplicare, obiect, principii fundamentale.

    SR CEI 60364 - 2-1997

    - Definitii.

    SR CEI 60364 - 3-1997

    - Determinarea caracteristicilor generale.

    SR CEI 60364 - 4-1996

    - Protectia pentru asigurarea securitatii.

    SR CEI 60364 - 5-1998

    - Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice.

    SR CEI 60364 - 7-1998

    - Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale.

    SR CEI 60446-1994

    - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.

    SR CEI 60479-95

    - Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice.

    SR CEI 60536-1995

    - Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de vedere al protectiei impotriva socurilor electrice.

    SR CEI 60598-2-22-1992

    - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta. Conditii tehnice speciale.

    SR CEI 60621-97

    - Instalatii electrice pentru santiere in aer liber supuse la conditii severe.

    SR CEI 61241-1999

    - Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil.

    SR CEI 61312-2000

    - Protectia impotriva impulsului electromagnetic generat de trasnet.

    SR CEI 61662+ A1-2000

    - Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de trasnet.

    SR HD 625.1.S1-2001

    - Coordonarea izolatiei echipamentelor in retele de joasa tensiune. Partea 1. Principii, prescriptii si incercari.

    SR EN 50014:1995

    - Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale.

    SR EN 50028:1995

    - Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Incapsulare "m".

    SR EN 60 079-10-94

    - Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Prescriptii generale.

    SR EN 60 079-14-94

    - Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Instalatii electrice in arii periculoase (altele decat minele).

    SR EN 60 079-17-94

    - Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.

    SR EN 60 079-19-94

    - Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Reparatia si revizia aparaturii utilizata in atmosfere explozive (altele decat minele sau fabricarea explozivilor).

    SR EN 60335-1-99

    - Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic si scopuri similare.

    SR EN 60529-95

    - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metoda de verificare.

    SR EN 60601-1-1/2001

    - Aparate electromedicale. Cerinte generale de securitate.

    SR EN 60617-11-2001

    - Simboluri grafice pentru scheme electrice.

    SR EN 60 742-98

    - Transformatoare de separare a circuitelor si transformatoare de securitate.

    SR EN 61008-1-94

    - Intreruptoare automate de curent diferential rezidual fara protectie incorporata la supracurenti pentru uz casnic si similar.

    SR EN 61009-1-94

    - Intreruptoare automate de curent diferential rezidual cu protectie incorporata la supracurenti pentru uz casnic si similar.

     

    Normative si instructiuni ghiduri, legi, ordonante, hotarari

    GP 052-2000

    - Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.

    - Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice.

    P 17/85

    - Normativ pentru proiectarea statiilor de incarcare a bateriilor de acumulatoare.

    P 100-98

    - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor.

    PE 102-86

    - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pana la 1000 V c.a. in unitati energetice.

    PE 103-92

    - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice in conditii de scurtcircuit.

    PE 106:1995

    - Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor aeriene electrice de joasa tensiune.

    PE 107:1995

    - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice.

    PE 111-92

    - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.

    PE 112-93

    - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale si statii.

    PE 116-94

    - Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice.

    P 118-1999

    - Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

    PE 120-94

    - Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie si la consumatori industriali si similari.

    PE 124-95

    - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari.

    PE 132-95

    - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica.

    PE 134-2-1996

    - Normativ pentru metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit in retele electrice.

    PE 148-94

    - Instructiuni privind conditiile generale de proiectare antiseismica a instalatiilor tehnologice din statiile electrice.

    PE 142-80

    - Normativ privind combaterea efectului flicker in retelele de distributie.

    PE 143-94

    - Normativ privind limitarea regimului deformat.

    PE 155-1992

    - Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladiri civile.

    NSSMUEE 111-2001

    - Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale.

    I.6-1998

    - Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

    ID 17-1978

    - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie.

    C 56-2000

    - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

    Ordinul MI nr. 775/98

    - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

    NSPM - 65-2001

    - Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.

    Legea 10/95

    - Privind calitatea in constructii.

    Legea 90/1996

    - Norme Generale de Protectie a Muncii.

     

    Urmatoarele standarde internationale pentru care nu exista standarde romane corespunzatoare, se utilizeaza impreuna cu prezentul normativ:

    CEI 60 364-4-444-96

    - Instalatii electrice in constructii. Protectia la supratensiuni.

    CEI 60364-6-61-98

    - Instalatii electrice in constructii. Verificari.

    Aplicarea unui standard national are caracter voluntar.

    Aplicarea unui standard national poate deveni obligatorie, in totalitate sau in parte, pe intreg teritoriu, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare tehnica adoptata de catre o autoritate, in cazul in care considerente de ordin public, de protectie a vietii, a sanatatii si a securitatii persoanelor fizice, a mediului inconjurator si de aparare a intereselor consumatorilor fac necesara o astfel de masura.

     

    ANEXA 2

    CATEGORIILE INFLUENTELOR EXTERNE IN FUNCTIE DE NATURA LOR SI GRADUL DE INFLUENTA (CLASA) CONFORM CLASIFICARII INTERNATIONALE DIN SR CEI 364-3+A1

    Cod actual roman

    Cod international

    Categorii si clase de influente externe

    1

    2

    3

    A. CONDITII DE MEDIU

    AA. Temperatura mediului ambiant

    -

    AA1

    - 60oC   + 5o C (frigorific)

    -

    AA2

    - 40oC   + 5o C (f. frig)

    -

    AA3

    - 25oC   + 5o C (frig)

    -

    AA4

    - 5oC   + 40o C (temperat)

    T

    AA5

    + 5oC   + 40o C (cald)

    -

    AA6

    + 5oC   + 60o C (f. cald)

    -

    AA7

    - 25oC   + 55o C (fara control al temperaturii)

    -

    AA8

    - 50oC   + 40o C (foarte scazute si foarte ridicate)

    Clasele de temperatura ambianta sunt aplicabile numai atunci cand nu sunt infuente datorate umiditatii

    Valoarea medie a temperaturii pentru o perioada de 24 h nu trebuie sa fie mai mare decat limita superioara cu 5oC.

    A.B. Conditii climatice (influenta cominata a temperaturii si umiditatii)*

    -

    AB1

    t = - 600 C... + 50 C; j r = 3 ÷ 100%; j a = 0,003 ÷ 7 g/m3

    -

    AB2

    t = - 400 C... + 50 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,1 ÷ 7 g/m3

    -

    AB3

    t = - 250 C... + 50 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,5 ÷ 7 g/m3

    -

    AB4

    t = - 50 C... + 400 C; j r = 5 ÷ 95%; j a = 1 ÷ 29 g/m3

    -

    AB5

    t = + 50 C... + 400 C; j r = 5 ÷ 85%; j a = 1 ÷ 25 g/m3

    -

    AB6

    t = + 50 C... + 600 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 1 ÷ 35 g/m3

    -

    AB7

    t = - 250 C... + 550 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,5 ÷ 29 g/m3

    -

    AB8

    t = - 500 C... + 400 C; j r = 15 ÷ 100%; j a = 0,04 ÷ 36 g/m3

    A.C. Altitudine

    -

    AC1

    sub sau egala cu 2000 m (joasa)

    -

    AC2

    peste 2000 m (inalta)

    A.D. Prezenta apei

    U0

    AD1

    neglijabila

    U1

    AD2

    cadere de picaturi de apa (vertical cu inermitente)

    U2

    AD3

    apa in ploaie (unghi sub 600 cu verticala)

    U3

    AD4

    apa priectata (stropi in toate directiile)

    U4

    AD5

    jet de apa (apa cu sub presiune, din toate directiile)

    -

    AD6

    pachete de apa (valuri)

    -

    AD7

    imersie (partial in apa)

    -

    AD8

    submersie (complet in apa)

    A.E. Prezenta corpurilor straine solide

    -

    AE1

    neglijabila

    PI

    AE2

    corpuri straine mici incombustibile (cu dimensiuni sub 2,5 mm)

    PI

    AE3

    corpuri straine foarte mici incombustibile (cu dimensiuni sub 1 mm)

    PI

    AE4

    depuneri de praf redus, incombustibil cuprinse intre 10 si 35 mg/m2 pe zi (praf, fibre, scame incombustibile)

    PC

    AE5

    depuneri de praf combustibil cuprinse intre 35 si 350 mg/m2 pe zi

    -

    AE6

    depuneri de praf cuprinse intre 350 si 1000 mg/m2 pe zi

    A.F. Prezenta substantelor corozive sau poluante

    -

    AF1

    neglijabila

    ZL,

    K

    AF 2a

    AF 2b

    Prezenta apreciabila a agentilor poluanti sau corozivi de origine atmosferica 

    agenti corozivi si poluanti atmosferici

    K

    AF3

    intermitenta sau accidentala (zone de manipulare a produselor chimice in cantitati mici)

    K

    AF4

    permanenta (actiune permanenta a substantelor chimice corozive sau poluante in cantitati mari)

    A.G. Solicitari mecanice

    -

    AG1

    usoare (solicitarea la soc cel mult egala cu 0,225 J)

    M

    AG2

    medii (solicitarea la soc cel mult egala cu 2 J)

    M

    AG3

    grele (solicitarea la soc de la 6 J pana la 20 J)

    A.H. Vibratii

    -

    AH1

    scazute (instalatii casnice si similare, la care efectele vibratiilor pot fi neglijabile); gama de frecvente cuprinsa intre 2 ÷ 9 si 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasarii intre 0,3 ÷ 1,5 mm si acceleratia intre 1 ÷ 5 m/s2

    -

    AH2

    medii (conditii industriale obisnuite); gama de frecventa 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasarii intre 3 ÷ 7 mm2 si acceleratia intre 10 ÷ 20 m/s2

    -

    AH3

    importante (conditii industriale grele); gama de frecventa 2 ÷ 9 si 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasarii intre 10 ÷ 15 mm si acceleratia intre 30 ÷ 50 m/s2

    A.K. Prezenta florei si/sau mucegaiului

    -

    AK1

    neglijabila

    -

    AK2

    riscanta

    A. L. Prezenta faunei

    -

    AL1

    neglijabila

    -

    AL2

    riscanta

    A. M. Influente electromagnetice, electrostatice sau ionizante

    -

    AM1

    neglijabile

    -

    AM2

    curenti vagabonzi

    -

    AM3

    radiatii electromagnetice

    -

    AM4

    radiatii ionizante daunatoare

    -

    AM5

    campuri electrostatice daunatoare

    -

    AM6

    curenti de inductie daunatori

    A. N. Radiatii solare

    -

    AN1

    scazute, < 500 W/m2

    -

    AN2

    medii, 500 < Is ≤ 700 W/m2

    -

    AN3

    inalte, 700 < ls ≤ 1120 W/m2

    A. P. Efecte seismice

    -

    AP1

    neglijabile, a ≤ 30 Gal; 1 Gal = 1 cm/s2

    -

    AP2

    severitate scazuta, 30 < a ≤ 300 Gal

    -

    AP3

    severitate medie, 300 < a ≤ 600 Gal

    -

    AP4

    severitate ridicata, a > 600 Gal

    A.Q. Trasnete. Nivel keraunic

    -

    AQ1

    neglijabil, < 25 zile/an

    -

    AQ2

    indirect, > 25 zile /an (riscuri provenind de la instalatii de alimentare

    -

    AQ3

    direct (riscuri provenind de !a explozia materialului in urma trasnetului).

    A. R. Miscari de aer (curenti de aer)

    -

    AR1

    scazute, v ≤ 1m/s

    -

    AR2

    medii, 1 m/s < v ≤ 5 m/s

    -

    AR3

    puternice, 5 m/ s < v ≤ 10m/s

    A.S. Vant

    -

    AS1

    scazut, v ≤ 20m/s

    -

    AS2

    mediu, 20 < v ≤ 30 m/s

    -

    AS3

    ridicat, 30 m/s < v ≤ 50 m/s

    B. UTILIZARI

    B. A. Competenta persoanelor

    -

    BA1

    obisnuita (persoane neinstruite)

    -

    BA2

    Copii in incaperi care le sunt destinate (aceasta clasa nu se aplica in medii familiale)

    -

    BA3

    handicapati (psihic, fizic sau intelectual)

    EE

    BA4

    Instruite (agenti de intretinere sau exploatare)

    EE

    BA5

    Calificate (ingineri si tehnicieni)

    B.C. Contactul persoanelor cu potentialul pamantului

    -

    BC1

    nul (mediu neconductor)

    -

    BC2

    scazut ( in mod obisnuit fara contact cu elemente conductoare)

    CE

    BC3

    frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare)

    CE

    BC4

    continuu (contact permanent cu pereti metalici de exemplu incinte metalice, rezervoare, boilere.

    B.D. Conditii de evacuare in caz de urgenta

    -

    BD1

    normale (cladiri de locuit)

    -

    BD2

    dificile (cladiri inalte)

    -

    BD3

    aglomerate (teatre, cinematografe, magazine mari si similare)

    -

    BD4

    dificile si aglomerate (cladiri publice inalte - hoteluri, spitale etc.)

    B. E. Natura materialelor prelucrate sau depozitate

    D

    BE1a

    riscuri neglijabile

    E

    BE1b

    C

    BE2

    riscuri de incendiu (utilizare, manipulare, prelucrare, fabricare, depozitare de materiale combustibile)

    A

    BE3a

    riscuri de explozie

    B

    BE3b

    -

    BE4

    riscuri de contaminare (prezenta animalelor, produselor farmaceutice fara protectie)

    C. CONSTRUCTIA CLADIRILOR

    C.A. Materiale de constructii

    Co

    CA1

    necombustibile

    C1

    CA2a

    combustibile

    C2

    CA2b

    C3

    CA2c

    C4

    CA2d

    C. B. Structura constructiilor

     

    CB1

    riscuri neglijabile

    -

    CB2

    propagatoare de incendiu (cladiri cu forme si dimensiuni care ajuta la propagarea incendiului, de ex. efect de cos)

     

    CB3

    mobila

     

    CB4

    flexibila sau instabila

    Nota:

    1. Conditiile obisnuite corespund clasei 4 pentru parametrul AA si clasei 1 pentru ceilalti parametrii.

    2. Semnificatiile notatiilor de la AB - Umiditatea aerului sunt urmatoarele:

    - t = temperatura;

    - j r = umiditatea relativa, este raportul dintre umiditatea absoluta j a a aerului umed si umiditatea absoluta maxima la saturatie (as) la aceeasi temperatura si aceeasi presiune barometrica;

    - j a = umiditate absoluta, este greutatea vaporilor de apa continuti intr-un metru cub de aer umed.

    3. Semnificatia notatiei de la AN - Radiatii solare este urmatoarea:

    - ls = Intensitatea radiatiei solare.

    4. Semnificatia notatiei de la AP - Efecte seismice este urmatoarea:

    - a = acceleratie

    5. Semnificatia notatiei de la AR - Miscari de aer (de curenti) si AS - Vant este urmatoarea:

    - v = viteza curentilor de aer, respectiv a vantului.

    * Toate valorile specificate sunt valori limita sau maxime care au probabilitate redusa de a fi depasite.

     

    ANEXA 3

    Alegerea modului de pozare si a tipurilor de conducte electrice in functie de influentele externe

    Categoria si clasa influentelor exterioare

    Conductoare izolate in tub*

    Conductoare neizolate montate pe izolatoare

    Bare

    Cabluri cu izolatie si manta din PVC**

    aparent

    ingropat

    in jgheaburi

    in goluri

    pe izolatoare

    libere

    in ghene

    in canale

    capsulate

    nearmate

    armate

    PVC

    met.

    PVC

    met.

    in plinta PVC

    aparente

    ingropate

    in ghene

    in canale

    in pamant

    aparente

    ingropate

    in ghene

    in canale

    in pamant

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    17

    18

    19

    20

    21

    22

    23

    24

    A Conditii de mediu

    AA Temp. mediu ambiant

    A A 1-3

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    AA4

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    Ac

    A

    -

    Ac

    A

    A

    AA5(T)

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    Ac

    Ac

    A

    A

    Ac

    A

    -

    A

    A

    A

    AA6

    Sp

    Sp

    Sp

    Sp

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Sp

    Sp

    Sp

    Sp

    -

    Sp

    Sp

    Sp

    Sp

    Sp

    AG Socuri mecanice

    AG1

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    -

    A

    A

    A

    A

    Ac

    A

    Ac

    A

    A

    A

    AG 2 (M)

    -

    A

    A

    A

    -

    Ac

    A

    Ac

    -

    -

    IPXX 5

    IPXX 5

    IPXX 5

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    AG(M)

    -

    Ac

    A

    A

    -

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    IPXX 7

    IPXX 7

    Ac

    A

    A

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    A

    A

    A

    AH Vibratii

    AH 1

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    AH 2

    -

    A

    A

    A

    -

    -

    -

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    AD prezenta apei

    AD 1(Uo)

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    IPX OX

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    -

    AD2(U1)

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    -

    IPX 1X

    IPX1 X

    A

    A

    A

    A

    A

    Ac

    -

    A

    A

    A

    A

    -

    AD 3 (U3)

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    IPX3 X

    IPX3 X

    A

    A

    A

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    AD 4 (U4)

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    IPX5 X

    A

    A

    A

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    AD5 (extern)

    Ac

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    IPX5 X

    A

    A

    -

    -

    A

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    AE prezenta corpuri Solide

    AE 1

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    IP0 XX

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    AE2

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    -

    IP3X X

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    AE3

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    IP4X X

    IP4X X

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    AE4(PI)

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    IP4X X sau IP5XX

    Ac

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    A

    Ac

    A

    AE 5 (PC)

    -

    A

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    IP5XX sau IP6XX

    Ac

    A

    -

    Ac

    A

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    A

    AF prezenta substante corozive sau poluante

    AF1

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    AF 2a (ZL)

    A

    Ac

    A

    Ac

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    AF 2b (K)

    A

    Ac

    A

    Ac

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    AF 3 (K)

    A

    Ac

    A

    Ac

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    A

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    AF 4 (K)

    Sp

    Sp

    Sp

    Sp

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    A

    Sp

    Sp

    Ac

    Ac

    Sp

    -

    Sp

    Sp

    Sp

    B. Cond. de utilizare

    BD Cond. de evacuare

    BD1

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    -

    -

    -

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    -

    BD2

    -

    A

    A

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    -

    Ac

    A

    A

    A

    -

    BD3

    -

    A

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    A

    A

    -

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    A

    A

    Ac

    -

    BD4

    -

    A

    -

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    A

    A

    -

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    A

    A

    Ac

    -

    BE Natura materialelor prelucrate

    BE 1a(D)

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    BE 1b(E)

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    BE 2 (C)

    Ac

    A

    A

    A

    -

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    A

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    BE 3a (A)

    -

    -

    A

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    Sp

    A

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    BE 3b (B)

    -

    -

    A

    A

    -

    Ac

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    A

    Sp

    A

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    C Constructia cladirilor

    CA Materialele constructiei

    CA 1 (CO)

    A

    A

    Ac

    A

    A

    A

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    -

    CA2a (C1)

    Ac

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    CA2b (C2)

    Ac

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    CA2c (C3)

    Ac

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    CA2d (C4)

    Ac

    A

    Ac

    A

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    CB structura cladirii

    CB 1

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    A

    -

    A

    A

    A

    A

    -

    CB 2

    -

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    -

    -

    Sp

    Ac

    Ac

    Ac

    -

    A

    Ac

    Ac

    -

    Ac

    A

    Ac

    Ac

    -

     

     

    A - permis

    Ac - permis conditionat daca bridele si colierele sunt din materiale electroizolante.

    - interzis sau nu se foloseste.

    Sp - speciale

    *) - in mediile AD, AE, AF distributiile in tuburi vor fi in executie etansa similara cu gradul de protectie indicat pentru distributiile in bare.

    **) - in functie de locul de montare (interior, exterior sau in pamant) cablurile se vor alege respectandu-se urmatoarele conditii:

    a) in interiorul constructiilor, cablurile vor fi de tipul "rezistente la foc". Se admite si folosirea cablurilor cu "intarziere la propagarea flacarii" in urmatoarele conditii :

    - In cazul in care constructia cablurilor contine mai mult de 2,5 kg de material combustibil/ml, de suport de cabluri, sa se prevada separari transversale la distanta de cel mult 25 m si la ramificatiile din fluxurile principale; acestea vor cuprinde toate cablurile situate in aceeasi sectiune transversala a fluxului de cabluri si vor fi executate conform detaliilor admise.

    - In cazul pozarii in ghene si canale verticale se vor executa obturari la cel mult 3 m distanta pe toata sectiunea in asa fel incat toate golurile sa fie inchise; se vor folosi pentru obturare elemente incombustibile Co (CA1) rezistente la foc minim 30 min. in situatii obisnuite si cu rezistenta la foc egala cu aceea a elementelor de constructie, in cladiri inalte si in cladiri cu sali aglomerate, in cazuri exceptionale, justificate, se admite si folosirea pe trasee scurte a cablurilor "fara intarziere la propagarea flacarii" cu conditia tratarii corespunzatoare a invelisului exterior de intrare si protejare anticorosiva si ignifuga, acoperirea cablului cu nisip, etc.

    Cablurile care trebuie sa asigure functionarea temporara a unor instalatii in conditii de foc, vor fi alese din categoria "rezistente la foc".

    b) - in interiorul constructiilor, in cazul pozarii aeriene se pot utiliza cabluri "cu intarziere" sau "rezistente la foc ".

    c) - in cazul pozarii in pamant sau in apa, nu se impun conditii speciale privind caracteristicile de propagare a flacarii sau de rezistenta la foc a cablurilor.

    NOTA : clasele AB, AP, AQ, AR, AS si partial clasele AA, AE, AN sunt in studiu.

     

    ANEXA 4

    INCADRAREA PRINCIPALELOR INCAPERI IN CATEGORII Sl CLASE DUPA INFLUENTELE EXTERNE Sl GRADELE MINIME DE PROTECTIE IMPUSE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE (SR EN 60529)

    Influente externe

    Tipul cladirilor si incaperilor

    Temperatura

    Apa

    Corpuri solide

    Agenti corozivi

    Soc

    Vibratii

    Competenta

    Contacte

    Evacuare

    Materiale

    Grad de prot. minim

    OBSERVATII

    AA

    AD

    AE

    AF

    AG

    AH

    BA

    BC

    BD

    BE

    IP

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    1. INCAPERI (SAU SPATII)

    A. incaperi din cladiri de locuit sau similare:

    Bai si dusuri:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - volum 0;

    4

    7

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    271

    Vezi subcap. 7.2.

    - volum 1;

    4

    5

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    241

     

    - volumele 2/3.

    4

    4; 2

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    231/211

     

    Balcoane acoperite

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    211

     

    Camere zi si dormit.

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1; 2*

    1

    1

    201

    *) Dupa izolatia pardoselii

    Calcatorii

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

     

    Spalatorii

    4

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    241/245

     

    Subsoluri

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

     

    Toalete (WC-uri)

    4

    3

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    231

     

    Uscatorii

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    1;2;3*

    1

    1

    211

    *) Dupa izolatia pardoselii.

    B. Incaperi tehnice

    Ateliere

    4

    2; 3*

    2

    1

    2; 3

    1; 2

    5

    3

    1;2;3

    1;2;3

    215/217 235/237

    *) 2 pentru ateliere umede si 3 pentru ateliere ude

    Camere frigorifice

    1;2;3

    3

    2

    3

    1;2

    1

    4;5

    3

    1

    1;4

    341/345

     

    Parcaje (max. 100m2 numai ptr. stationare)

    4

    2

    1

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    1

    215

     

    Laboratoare

    4

    2

    1;2

    3

    1;2

    1

    4;5

    3

    1

    1;2;3;4

    211/215 311/315

     

    Sala acumulatoare

    4

    3

    2

    3

    1;2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3*

    311/335

    *) Numai daca nu se respecta conditiile de ventilatie

    Sala comanda

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    4;5

    3

    1

    1

    201

     

    Sala masini

    4

    2

    2

    3

    2;3

    2;3

    4;5

    3

    1

    1

    315/317

    C. Centrale termice si incaperi anexe

    Centrala:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    **) La exteriorul incaperilor de la pct.1 si 2; se vor instala la exteriorul incaperilor si pe drumul de acces;

    - pe carbuni

    6

    2

    4

    1

    2;3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    515/615

    - alti combustibili

    6

    2

    1

    3

    2;3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    517/617

    Depozit ( buncar):

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - de carbune

    4

    1

    4

    1

    3

    1

    1

    3

    1

    2

    215/217

    - de motorina

    4

    1

    1

    3

    2;3

    1

    1

    3

    1

    2

    205/207

    Incapere pompe

    4

    3

    2

    1

    2;3

    2

    4;5

    3

    1

    1

    235/237

    aparate de comanda pentru iluminat si aparate pentru separarea tuturor circuitelor din incaperea respectiva

    Incapere vas expansiune

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

    Substatia de apa calda sau vapori

    4

    3

    2

    1

    2;3

    1

    4;5

    3

    1

    1

    235/237

    D. Garaje; parcuri de masini cu suprafete peste 100 m

    Ateliere

    4

    1

    2

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1;2;3

    1;2 ;3

    307

    Fara spatiile cu pericol de explozie Zona limitata de peretii si planseele incaperii Zona de gresare este volumul limitat

    Incaperi pentru incarcarea bateriilor

    4

    3

    1

    3

    2

    3

    1

    3

    1

    3

    235

    Incaperi de stationare masini

    4

    2

    1

    1

    2;3

    1

    1

    2

    1;3

    2

    215/217

    Zone de spalare in interiorul cladirii

    4

    5

    1

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    1

    255

    Zona de gresare

    4

    3

    1

    3

    2

    1;2

    1

    3

    1

    1

    235

    E. Cladiri sanitare de uz public

    Sali de:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Daca intr-o incapere sunt instalate mai multe feluri de obiecte vezi subcap. 7.2

    - chiuvete individuale

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

    - pisoare

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

    - WC-uri englezesti

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    211

    Sali de:

    - spalatoare colective

    4

    3

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    231

    - WC -uri turcesti

    4

    3

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    231

    Sali de dusuri

    4

    3

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    231

    *) vezi subcap 7.2

    Cabine de dus

    4

    3

    1

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    231

     

    F. Cladiri pentru uz colectiv

    Birouri

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1;3

    1

    201

     

    Biblioteci

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1;3

    2

    201

    Sali de:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - arhiva

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1;3

    2

    202

    - masini scris, calculat

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    201

    Sali de desen

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    2

    201

    Incaperi mas. copiat

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    2

    201

    Sala centrala telef.

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    201

    Sala ghiseuri

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    2

    201

    Sali de clasa

    4

    1;2

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201/211

    Sali restaurant, cantine

    4

    2

    1

    1

    2

    1

    1

    1

    3

    1

    215

    Bucatarii mari

    4

    5

    1

    1

    2

    1

    1

    1

    1

    2;4

    355

    Camere colective si dormit

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    Sali de sport

    4

    2

    1

    1

    2;3

    2

    1

    1

    3

    1

    215/217

    Sali de reuniune

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    211

    Sali de asteptare

    4

    1

    1

    1

    1;2

    1

    1

    1

    3

    1

    201/205

    Sali de consultatii medicale fara echipament specific

    4

    1

    1

    1

    1;2

    1

    1

    1

    3

    1;4

    201 /205

    Sali de expozitii si demonstratii

    4

    1

    1

    1

    2

    1;2

    1

    1

    3

    1

    205

    G. Incaperi sau spatii in exploatari agricole

    Ateliere

    4

    1

    1

    2

    3

    1;2

    1;5

    3

    1;2;3

    1;2;3

    207

     

    Distilerii

    4

    3

    1

    1;3

    2

    1

    1;4;5

    3

    1

    2

    235

    Crame

    4

    3

    1

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    235

    Curti

    3;4

    5

    1

    1;2

    2

    1

    1

    3

    1

    1

    255

    Depozite de:

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - alcool

    4

    2

    1

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    215

    - ingrasaminte

    4

    1

    4

    3

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    505/605

    - paie

    4

    1

    4

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    505/605

    - fan

    4

    1

    4

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    505/605

    - grane

    3,4

    1

    4

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    505/605

    - nutreturi

    4

    1

    4

    1

    2

    1

    1

    3

    1

    2

    505/605

    - balegar

    3;4

    1

    1

    3

    2

    1

    1

    3

    1

    1

    245

    Ferme oi

    4

    4

    1

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    245

    Ferme pui

    4

    4;5*

    1

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    445/455

    Ferme gaini

    4

    4

    3

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    245

    Ferme porci

    4

    4

    1

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    1

    245

    Grajduri cai

    3;4

    5

    3

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    455

    Grajduri vite

    3;4

    5

    3

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    455

    Incaperi muls

    4

    5

    3

    3

    2

    1

    1

    3

    1;3

    2

    255

    Sere

    6

    3

    1

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    235

    Spalatorii

    4;6

    4

    1

    1

    2

    2

    1

    4

    1;3

    1

    245

    Treierat cereale

    4

    1

    4

    1

    2

    2

    4;5

    3

    1

    2

    505/605

    H. Diverse

    Terenuri camping

    3;4

    5

    2

    1;2

    2

    1

    1

    3

    1;3

    1;2

    551

     

    Santiere

    3;4

    5

    2

    1;2

    3;4

    2;3

    4;5

    3

    1;3

    1;2;3

    358/359

    Vezi subcap. 7.9

    Parcuri distractii

    3;4

    5

    2

    1

    2

    1

    1

    3

    3

    1

    355

     

    Piscine bazin

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    *) si in categoriile CA 2 si CB4 Vezi subcap. 7.2.

    - volum 0

    4

    8

    2

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    381

    - volum 1

    4

    4

    2

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    341

    - volum 2

    4

    2;4

    2

    1

    1

    1

    1

    4

    1

    1

    321/341

    Saune

    6

    4

    2

    2

    1

    1

    1

    4

    1;2

    1

    341

     

    lI. CLADIRI PENTRU PUBLIC

    A. Cladiri cu sali de spectacol

    Sali de spectacol

    4

    1

    1

    1

    1

    2

    1

    1

    3

    2

    201

     

    Amenajari scenice

    4

    1

    1

    1

    2

    1

    1

    2

    1

    2

    205

    Sali de cinema

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    2

    201

    Cladiri administr.

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1;3

    1

    201

    Depozite costume

    4

    1

    1

    1

    2

    1

    1

    1

    1

    2

    205

    Ateliere

    4

    1;2

    1;2

    1

    3

    2

    4;5

    3

    1

    2

    207

    Cabine artisti

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    201

    B. AIte cladiri

    Magazine, bazare

    4

    1

    1

    1

    3

    1

    1

    1

    3*

    1;2

    207

    *) In zonele accesibile cu ocazia manipularilor.

    Restaurante; braserii; cofetarii; baruri

    4

    1;2

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1;3

    2

    201/211

    Bucatarii mari**)

    4

    4;5

    2

    3

    2

    1

    1

    1

    1

    2;4

    245/255

    Hoteluri

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    *) AD 4 pentru instalatii electrice situate sub hota si la 2 m de ea.

    Sali de reuniune; de jocuri; de dans

    4

    1

    1

    1

    2

    1

    1

    1

    3

    1

    205

    Sali conferinte

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    Muzee

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    Expozitii

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    - holuri; sali

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    - ateliere; depozite; garaje; sali de ambalare; primire

    4

    1;2

    1

    1

    3*

    2

    1

    2;3

    1

    2;3

    207/217

    Crese; spitale

    4

    1

    1

    1

    1;2

    1

    2;3

    3

    3

    1

    201/205

    *) In zonele accesibile cu ocazia manipularilor

    - bloc operator

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    3

    1

    1;4

    205

    Administratie; banci

    4

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    3

    1

    201

    III. Cladiri industriale (incaperi periculoase)

    Abatoare mari

    3;4

    5

    4

    3

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    255/655

    *) Dupa amplasament

    **) Electroliza

    - in saruri topite AD1 BB1

    - umeda AD3 BB2

    Acumulatoare (F)

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    3

    335

    Acizi (D +

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    335

    Alcooli (F)

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    335

    Albire textile

    4

    3;4*

    1

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    335/245

    Aluminiu (F)

    4

    1;3**

    4

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    517/637

    Animale (crescatorii)

    4

    4

    1

    3

    2

    1

    1

    3

    1

    1;2

    545/645

    Asfalt bitum (D)

    4

    3

    4

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    535/635

    Bataj, cardaj lana

    4

    1

    4

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    507/607

    Bere (F)

    4

    4

    1

    2

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    4

    245

    Blanuri (batere)

    4

    1

    4

    1

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    1

    505/605

    Branza (F)

    4

    5

    1

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    4

    255

    Caramizi (F)

    4

    3;4*

    4

    1

    3

    1

    4;5

    3

    1

    1;2

    537/647

    *) Dupa amplasament

    Cauciuc (P)

    4

    4

    4

    1;3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    545/645

    Carton (F)

    4

    3

    2

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1;2

    335

    Corpuri groase (T)

    4

    2

    4

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    515/615

    Cariere

    4

    5

    4

    2

    3

    1;2;3

    4;5

    3

    1

    1

    357

    Celuloza (F)

    4

    4

    2

    1

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2

    345

    Celuloid (F obiecte)

    4

    1

    2

    3

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2

    317

    Carbune (D)

    3;4

    3

    4

    1

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2

    537/637

    Cazangerii

    4

    1

    2

    1

    3

    1;2;3

    4;5

    3

    1

    1

    307

    Cocserii

    4;6

    3

    4

    1

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    537/637

    Clei

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    335

    Cerneluri (F+D)

    4

    3

    2

    3

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    335

    Cupru (T minereu)

    4

    2

    2

    4

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2

    317

    Culori (F+ D)

    4

    3

    2

    3

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    345

    Cherestea (F)

    4

    1

    4

    1

    3

    3

    4;5

    3

    1

    2

    507/607

    Cromaj

    4

    3

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1;3

    335

    Clor (F+D)

    4

    3

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1;3

    335

    Ciment (F)

    4

    1

    4

    3

    3

    1;2;3

    4;5

    3

    1

    1

    507/607

    Combust. lichizi (D)

    3;4

    2;3

    2

    3

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    317/337

    Detergenti (F + D)

    4

    3

    4

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    535/635

    Decapari

    4

    4

    4

    4

    3

    1

    4;5

    3

    1

    1

    547/647

    Distilerii

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    335

    Electroliza

    4

    3

    1

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    3

    235

    Filaturi

    4

    1

    4

    2

    2

    2

    4;5

    3

    1

    2

    505/605

    Frigorifere (D)

    1

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1;2;3

    335

    Gudron (T)

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    335

    Gravura pe metal

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    335

    Hartie pasta (F)

    4

    4

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    345

    Hartie (F)

    4

    3;4*

    2

    1

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    335/345

    Hartie (D)

    4

    2

    2

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    315

    Haine (D)

    4

    1

    2

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    305

    Huila (E)

    4

    2

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    315

    Hidrocarburi (F)

    4

    3;4*

    2

    4

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;5

    337/347

    Ingrasaminte (F+ D)

    4

    3

    4

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    535/635

    Imprimerii

    4

    1

    1

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    207

    Imbuteliere (benzi)

    4

    5

    2

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    1

    355

    Ipsos (F+D)

    4

    1

    4

    3

    2

    1;2

    4;5

    1

    1

    1

    505/605

    Lacuri (F+ Aplic)

    4

    2

    2

    3

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    315

    Lapte (produse)

    4

    5

    1

    2

    2

    1

    4;5

    3

    1

    4

    255

    *) Dupa amplasament

    Lacatuserie

    4

    1

    2

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    1

    307

    Licheur (F)

    4

    2

    1

    2

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    215

    Lemn

    4

    1

    4

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    307/607

    Lichide halogene

    4

    2

    1

    4

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    217

    Lichide inflamabile (D + ateliere)

    4

    2

    1

    3;4

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    217

    Magneziu (F+D+P)

    4

    2

    2

    1

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    317

    Macelarii

    4

    4;5*

    1

    1

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    4

    245/255

    Salamuri

    4

    4;5*

    1

    1

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    4

    245/255

    Metale (T)

    4

    2;3

    2

    2

    3

    2

    4;5

    3

    1

    1;2;3

    317/337

    Motoare termice (1)

    4

    1

    2

    1

    3

    3

    4;5

    3

    1

    2;3

    307

    Nichel (T+minereu)

    4

    3

    2

    2

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    337

    Parfumuri (F+D)

    4

    2

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    315

    Pulberarii

    4

    5

    4

    2

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    557/657

    Produse chimice (F)

    4

    1

    2;4

    4

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;3

    605

    Paine (F)

    4

    1

    4

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    4

    505/605

    Resturi menajere (T)

    4

    3;4

    4

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    535/645

    *) Dupa amplasament

    Saruri (F)

    4

    3

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    4

    535

    Sapun (F)

    4;6

    2

    2

    4

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    315

    Soda (F+D)

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    335

    Spirturi (D)

    4

    3

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    335

    Sulf (T)

    4

    2

    4

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    315/615

    Sticla (F)

    4;6

    3

    2

    3

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2;4

    335

    Seminte (D)

    4

    1

    4

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    1

    505/605

    Tabacarii

    4

    5

    2

    3

    3

    1

    4;5

    3

    1

    2

    357

    Tamplarii

    4

    1

    4

    1

    3

    2

    4;5

    3

    1

    2;3

    507/607

    Tesaturi (F)

    4

    2

    4

    1

    2

    1;2

    4;5

    3

    1

    2

    515/615

    Textile (D)

    4

    1

    2

    1

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2

    305

    Var (cuptoare)

    4;6

    1

    4

    3

    3

    1

    4;5

    3

    1

    1

    507/607

    Vopsitorii (textile)

    4

    5

    2

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    355

    Zinc (P)

    4;6

    2

    2

    3

    3

    1;2

    4;5

    3

    1

    3

    317

    Zahar

    4

    5

    4

    3

    2

    1

    4;5

    3

    1

    2;3

    555/655

    LEGENDA:

    - D - depozitare

    - E - extractie

    - F - fabricatie

    - l - incercari

    - P - prelucrari

    - T - tratament

    - U - utilizare

    - Cifrele de la 1 pana la 7 reprezinta clasele de influente externe conform subcap. 2.3

    NOTA:

    - clasele AB; AP; AQ; AR AS; AN si partial clasele AA si AE sunt in studiu.

     

    ANEXA 5

    SECTIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE IN EXTERIOR, PE PERETII CLADIRILOR

    Nr. crt.

    Destinatia conductoarelor

    Sectiuni, mm2

    cupru

    aluminiu

    1

    Pentru instalare pe pereti, pe izolatoare la distanta de maximum 4 m intre suporturi

    4

    10

    2

    Pentru interiorul corpului de iluminat montat pe perete

    1

    -

     

    ANEXA 6

    SECTIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE IN INSTALATIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLADIRILOR

    Nr. crt.

    Destinatia conductoarelor

    Sectiunile minime ale conductoarelor [mm2]

    cupru

    aluminiu

    0

    1

    2

    3

    1

    Pentru interiorul corpurilor de iluminat:

     

     

    - conductoare multifilare;

    0,50

    -

    - conductoare unifilare.

    0,75

    -

    2

    Pentru un singur corp de iluminat, conductor de faza

    1

    2,5

    3

    Pentru o singura priza, conductor de faza

    1,5

    2,5

    4

    Pentru circuite de lumina, conductor de faza

    1,5

    2,5

    5

    Pentru circuite de priza, conductor de faza

    2,5

    4

    6

    Pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprinsa intre 2 si 4,5 kW, conductor de faza

    2,5

    4

    7

    Pentru circuite primare ce alimenteaza firmele cu lampi cu descarcari in gaze

    2,5

    4

    8

    Pentru circuite de forta, conductor de faza

    1,5

    2,5

    9

    Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea aceeasi sectiune ca si conductorul de faza

    -

    -

    10

    Pentru circuite trifazate cu patru conductoare, pana la o sectiune de 16 mm2 a conductoarelor de faza sectiunea conductorului neutru va fi egala cu aceea a conductoarelor de faza

    -

    -

    11 

    Pentru circuite trifazate cu patru conductoare, conductorul neutru pentru sectiuni ale conductorului de faza de:

     

     

    - 25 mm2

    16

    25

    - 35 mm2

    16

    25

    - 50 mm2

    25

    25

    - 70 mm2

    35

    35

    - 95 mm2

    50

    50

    -120 mm2

    70

    70

    - 150 mm2

    70

    70

    - 185 mm2

    95

    95

    - 240 mm2

    120

    120

    - 300 mm2

    150

    150

    - 400 mm2

    185

    185

    > 400 mm2 , sN = 0,5 sF

     

     

    12

    Pentru coloane din cladiri de locuit, conductorul de protectie (PE):

     

     

    - la coloane colective;

    6 (sau 100 mm2 OL)

    -

    - la coloane individuale

    4

    -

    13

    Pentru circuite din apartamente, conductorul de protectie (PE)

    2,5

    -

    14

    Pentru coloane, intre tabloul principal si tabloul secundar, se va determinaprin calcul, dar minimum:

    2,5

    4

    15

    Pentru conductoare de legatura intre contor si tabloul de distributie al instalatiei interioare din locuinte, se va determina prin calcul, dar minimum:

    6

    6

    16

    Pentru conductoare de legatura din interiorul tablourilor electrice:

     

     

    - legaturi lipite

    0,5

    -

    - legaturi cu cleme sau la borne

    0,75

    2,5

    17

    Pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru masura

    1,5

    -

    18

    Pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile sau portabile, sectiunea conductorului de faza va fi, pentru un curent nominal al aparatului:

     

     

    - pana la 2 A

    0,50

    -

    - pana la 6 A

    0,75

    -

    - peste 6 A pana la 10 A

    1,0

    -

    - peste 10 A pana la 16 A

    1,5

    -

    - peste 16 A pana la 25 A

    2,5

    -

    - peste 25 A pana la 32 A

    4

    -

    - peste 32 A pana la 40 A

    6

    -

    - peste 40 A pana la 63 A

    10

    -

    19

    Pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de iluminat portabile, sectiunea conductorului de faza va fi, pentru un curent nominal al aparatului:

     

     

    - pana la 4 A

    0,5

    -

    - peste 4 A pana la 10 A

    0,75

    -

    20

    Pentru instalatii de automatizare, masura si control destinate unor receptoare sau instalatii importante (vezi an. 5.1.3.)

    1

    -

    21

    Pentru legaturi electrice de automatizare, masura si control intre aparatele montate intr-un echipament si pentru legaturile dintre aceste aparate si conectari

    0,5

    -

     

    ANEXA 7

    CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE IN AER

    Temperatura mediului ambiant: + 25oC

    Temperatura maxima admisa pe conductor: + 70oC

    Sectiunea nominala a conductoarelor [mm2]

    Intensitatile curentilor, A

    Felul montajului

    Cupru

    Aluminiu

    Otel-aluminiu

    Otel

    Interior

    Exterior

    Interior

    Exterior

    Interior

    Exterior

    Exterior

    6

    50

    70

    -

    -

    -

    -

    -

    10

    80

    95

    60

    75

    50

    80

    -

    16

    100

    130

    75

    105

    75

    105

    45

    25

    140

    180

    105

    135

    100

    130

    60

    35

    170

    220

    130

    170

    135

    175

    75

    50

    215

    270

    165

    215

    165

    210

    90

    70

    270

    340

    210

    265

    210

    265

    125

    95

    335

    415

    255

    320

    260

    330

    140

    120

    393

    485

    300

    375

    305

    380

    -

    150

    465

    570

    355

    440

    365

    445

    -

    185

    530

    640

    410

    500

    425

    510

    -

    240

    635

    760

    490

    590

    505

    610

    -

    300

    740

    880

    570

    680

    585

    690

    -

    400

    895

    1050

    690

    815

    715

    835

    -

    500

    -

    -

    820

    980

    -

    -

    -

    600

    -

    -

    930

    1070

    -

    -

    -

     

    ANEXA 8

    CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE

    Temperatura mediului ambiant: + 250 C

    Temperatura maxima admisa pe conductor:

    + 700 C, la izolatie de PVC

    + 600 C, la izolatie de cauciuc

    Sect. nominala a cond. [mm2]

    Intensitatile curentilor, A

    Conductoare de cupru cu izolatie de PVC sau de cauciuc FY, FcTi

    Conductoare de aluminiu cu izolatie de PVC sau cauciuc AFY

    Montate in tub Nr. conductoarelor in tub

    Libere in aer

    Montate in tub Nr. conductoarelor in tub

    Libere in aer

    2

    3

    4

    5,6

     

    2

    3

    4

    5,6

     

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    1

    14

    12

    11

    10

    20

    -

    -

    -

    -

    -

    1,5

    17

    14

    13

    11

    25

    -

    -

    -

    -

    -

    2,5

    24

    20

    18

    16

    34

    18

    16

    15

    13

    27

    4

    31

    26

    24

    21

    45

    23

    20

    18

    16

    35

    6

    40

    34

    31

    27

    57

    30

    27

    25

    21

    45

    10

    55

    49

    45

    39

    78

    41

    38

    33

    29

    61

    16

    73

    64

    58

    51

    104

    55

    47

    43

    38

    82

    25

    100

    84

    76

    67

    137

    74

    66

    60

    53

    107

    35

    125

    108

    98

    87

    168

    95

    83

    76

    65

    132

    50

    150

    135

    123

    109

    210

    118

    103

    94

    82

    165

    70

    200

    171

    156

    137

    260

    155

    131

    119

    104

    205

    95

    241

    218

    198

    174

    310

    187

    166

    151

    133

    245

    120

    272

    250

    228

    196

    365

    217

    191

    174

    153

    285

    150

    310

    280

    255

    224

    415

    238

    214

    195

    171

    330

    185

    -

    -

    -

    -

    475

    -

    -

    -

    -

    375

    240

    -

    -

    -

    -

    560

    -

    -

    -

    -

    440

    300

    -

    -

    -

    -

    645

    -

    -

    -

    -

    510

    400

    -

    -

    -

    -

    750

    -

    -

    -

    -

    605

    OBSERVATII:

    1. Intensitatile curentilor pentru trei conductoare in tub sunt valabile si pentru circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).

    2. Pentru conducte punte cu doua conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile intensitatilor date pentru doua conducte, respectiv trei conducte in tub.

     

    ANEXA 9

    CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CORDOANE DE CUPRU CU IZOLATIE Sl MANTA DE PVC SAU CAUCIUC, IN EXECUTIE USOARA, MEDIE SAU GREA PENTRU INSTALATII ELECTRICE MOBILE, MONTATE IN AER

    Temperatura mediului ambiant: + 250 C

    Sectiunea nominala a conductoarelor [mm2]

    Intensitatile curentilor, A

    Numarul de conductoare ale cordonului

    1

    2

    3

    0,5

    -

    12

    -

    0,75

    -

    16

    14

    1,0

    -

    18

    16

    1,5

    -

    23

    20

    2,5

    40

    33

    28

    4

    50

    43

    36

    6

    65

    55

    45

    10

    90

    75

    60

    16

    120

    95

    80

    25

    160

    125

    105

    35

    190

    150

    130

    50

    235

    185

    160

    70

    290

    235

    200

     

    ANEXA 10

    COEFICIENTII DE CORECTIE A CURENTILOR MAXIMI ADMISIBILI IN CONDUCTOARE, IN FUNCTIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

    Temperatura mediului ambiant [oC]

    Coeficienti de corectie

    Temperatura admisa pe conductor

    + 60oC (conductoare cu izolatie de cauciuc)

    + 70oC (conductoare neizolate si conductoare cu izolatie de PVC)

    + 5

    1,250

    1,200

    +10

    1,195

    1,156

    +15

    1,135

    1,110

    +20

    1,070

    1,053

    +25

    1,0

    1,0

    +30

    0,926

    0,943

    +35

    0,845

    0,884

    +40

    0,757

    0,818

    +45

    0,655

    0,745

    +50

    0,535

    0,667

    +55

    -

    0,577

    +60

    -

    0,471

     

    ANEXA 11

    STABILITATEA UNOR MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE, LA ACTIUNEA PRINCIPALILOR AGENTI CHIMICI1

    Nr. crt.

    Denumirea materialului

    Denumirea si concentratia agentilor chimici

    Acid clorhidric (HCl)

    Acid azotic (HNO)

    Acid sulfuric (H2SO4)

    Acid fluorhidric (HF)

    Acid acetic (CH3-COOH)

    Clor (CI)

    Baza M(OH)

    Amoniac (NH3)

    Bioxid de sulf (SO2)

    ≤5%

    >50%

    ≤50%

    >50%

    ≤50%

    >50%

    ≤50%

    >50%

    1

    Cupru

    PS

    N

    N

    N

    MS

    N

    N

    SS

    MS

    N

    SS

    N

    SS

    2

    Aluminiu

    N

    N

    N

    MS

    N

    N

    N

    PS

    N

    N

    N

    PS

    SS

    3

    Otel

    N

    N

    N

    N

    N

    N

    N

    N

    N

    N

    SS

    MS

    N

    4

    Plumb

    PS

    N

    N

    N

    MS

    PS

    N

    PS

    PS

    MS

    PS

    SS

    SS

    5

    Staniu

    SS

    MS

    MS

    PS

    SS

    MS

    N

    MS

    MS

    MS

    MS

    SS

    SS

    6

    Alama

    PS

    N

    PS

    N

    SS

    N

    N

    PS

    N

    PS

    SS

    N

    N

    7

    Portelan glazurat

    SS

    MS

    SS

    MS

    SS

    SS

    SS

    SS

    MS

    SS

    PS

    SS

    SS

    8

    Cauciuc vulcanizat

    SS

    MS

    MS

    PS

    PS

    N

    MS

    SS

    MS

    SS

    SS

    MS

    SS

    9

    PVC dur2)

    SS

    SS

    SS

    SS

    SS

    SS

    MS

    SS

    SS

    SS

    SS

    MS

    SS

    10

    PVC plastifiat2)

    SS

    SS

    SS

    MS

    SS

    SS

    MS

    SS

    MS

    SS

    MS

    SS

    SS

    Semnificatia simbolurilor: N -nestabil; PS - putin stabil; MS - mijlociu stabil; SS - suficient stabil;

    NOTE:

    1. Comportarea materialelor din tabel este data pentru un mediu in care agentul chimic este combinat cu vapori de apa, oxigen si bioxid de carbon, la o temperatura de cel mult + 40oC.

    2. Agenti chimici corozivi pentru PVC: esteri, cetone, hidrocarburi aromatice, sol imbibat cu produse petroliere.

    3. Tabelul are caracter orientativ, urmand ca stabilitatea materialelor la agenti chimici sa fie indicata de producatori.

     

    ANEXA 12

    ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR Sl TEVILOR DE PROTECTIE PENTRU CONDUCTE Sl CABLURI

    Alegerea diametrului tuburilor de protectie in functie de tipul tuburilor, sectiunea nominala a conductoarelor, numarul de conducte din tub si respectriv de numarul de conductoare ale cablului, se da in anexele 12.1...12.7.

    Marimile diametrelor nominale ale tuburilor inscrise in anexele 12.1...12.7. sunt valabile in urmatoarele conditii:

    in medii de orice tip;

    pentru montare aparenta sau ingropata;

    pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe intre doua doze cu exceptia anexei 12.7. pentru cabluri, care este valabila pentru trasee drepte sau cu lungimi pana la 4 m, cu o curba;

    pentru curbe executate conform prevederilor prezentului normativ (vezi art. 5.1.104.);

    tragerea conductelor in tub sau teava se face folosind talc pentru lubrefierea conductelor, tuburilor si tevilor si cu ajutorul unei sarme de otel.

    Diametrele exterioare si interioare corespunzatoare diametrelor nominale ale tuburilor si tevilor se dau in anexa 12.8.

     

    ANEXA 12.1

    ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY Sl TEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) IN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

    1

    12

    12

    16

    16

    20

    20

    25

    1,5

    12

    16

    16

    20

    20

    25

    25

    2,5

    12

    16

    20

    25

    25

    25

    32

    4

    16

    20

    25

    25

    25

    32

    32

    6

    16

    25

    25

    25

    32

    32

    40

    10

    16

    25

    32

    32

    32

    40

    50

    16

    16

    32

    32

    40

    40

    50

    50

    25

    25

    32

    40

    40

    50

    50

    63

    35

    25

    40

    40

    50

    50

    63

    63

    50

    25

    40

    50

    50

    63

    75

    75

    70

    32

    50

    50

    63

    75

    90

    -

    95

    32

    50

    63

    75

    90

    -

    -

    120

    40

    63

    75

    90

    90

    -

    -

    150

    40

    63

    90

    90

    -

    -

    -

    185

    40

    75

    90

    90

    -

    -

    -

    OBSERVATII:

    1. Linia ingrosata din tabel separa tevile PVC tip 1 (PVC-U).

    2. In cazuri justificate, se admite inlocuirea tuburilor IPEY 50 si 63 cu tevi PVC tip 1/50 sau 63.

    3. Tuburile IPEY - STAS 6690, Conducte FcTi-STAS 526.

     

    ANEXA 12.2

    ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY Sl TEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) IN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

    1

    12

    12

    16

    16

    16

    16

    16

    1,5

    12

    12

    16

    16

    16

    20

    20

    2,5

    12

    16

    16

    20

    20

    25

    25

    4

    16

    16

    20

    25

    25

    25

    32

    6

    16

    16

    20

    25

    25

    25

    32

    10

    16

    25

    25

    32

    32

    40

    40

    16

    16

    25

    32

    40

    40

    50

    50

    25

    20

    32

    32

    40

    40

    50

    63

    35

    25

    40

    40

    50

    50

    63

    63

    50

    25

    40

    40

    50

    63

    75

    75

    70

    32

    50

    50

    63

    75

    75

    -

    95

    32

    50

    63

    63

    75

    -

    -

    120

    40

    63

    75

    75

    90

    -

    -

    150

    40

    63

    75

    90

    -

    -

    -

    185

    40

    75

    90

    90

    -

    -

    -

    OBSERVATII:

    1. Idem ca la anexa 12.1.

    2. Conducte FY, AFY-STAS 6865.

    ANEXA 12.3

    ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL IN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (interior) al tubului [mm]

    1

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    16,1

    16,1

    20,0

    1,5

    12,7

    12,7

    12,7

    16,1

    16,1

    20,0

    20,0

    2,5

    12,7

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    25,5

    4

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    25,5

    34,2

    6

    12,7

    17,9

    20,0

    25,5

    25,5

    34,2

    34,2

    10

    12,7

    20,0

    25,5

    25,5

    34,2

    34,2

    44,0

    16

    16,1

    25,5

    34,2

    34,2

    34,2

    44,0

    51,0

    25

    17,9

    34,2

    34,2

    44,0

    44,0

    51,0

    55,8

    35

    20,0

    34,2

    44,0

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    50

    20,0

    44,0

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    -

    70

    25,5

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    -

    -

    95

    34,2

    51,0

    55,8

    -

    -

    -

    -

    120

    34,2

    55,8

    -

    -

    -

    -

    -

    150

    34,2

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    185

    34,2

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    OBSERVATII:

    Corespondenta dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 12.3. si notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmatoarea:

    Notare prin diametru nominal

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    34,2

    44,0

    51,0

    55,8

    Notare prin filet IPE

    9

    11

    13,5

    15

    21

    29

    36

    42

    48

    Tuburi PEL - STAS 7933

     

    ANEXA 12.4

    ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL IN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (interior) al tubului [mm]

    1

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    1,5

    12,7

    12,7

    12,7

    12,7

    16,1

    16,1

    17,9

    2,5

    12,7

    12,7

    16,1

    16,1

    17,9

    20,0

    20,0

    4

    12,7

    16,1

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    34,2

    6

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    25,5

    34,2

    10

    12,7

    20,0

    20,0

    25,5

    34,2

    34,2

    44,0

    16

    16,1

    25,5

    25,5

    34,2

    34,2

    44,0

    51,0

    25

    16,1

    25,5

    34,2

    34,2

    44,0

    51,0

    55,8

    35

    17,9

    34,2

    34,2

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    50

    20,0

    34,2

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    -

    70

    25,5

    44,0

    51,0

    55,8

    -

    -

    -

    95

    34,2

    51,0

    55,8

    -

    -

    -

    -

    120

    34,2

    55,8

    -

    -

    -

    -

    -

    150

    34,2

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    185

    34,2

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    OBSERVATII:

    Corespondenta dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 11.4. si notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmatoarea:

    Notare prin diametru nominal

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    25,5

    34,2

    44,0

    51,0

    55,8

    Notare prin filet IPE

    9

    11

    13,5

    16

    21

    29

    36

    42

    48

     

    ANEXA 12.5

    ALEGEREA DIAMETRULUI TEVILOR*) DIN OTEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALATII, IN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (interior) al tubului [mm]

    1

    ½

    ½

    ½

    ½

    ½

    ½

    ½

    1,5

    ½

    ½

    ½

    ½

    ¾

    ¾

    1

    2,5

    ½

    ½

    ½

    ¾

    ¾

    1

    1

    4

    ½

    ½

    ¾

    ¾

    1

    1

    1 ¾

    6

    ½

    ¾

    ¾

    1

    1

    1 ¼

    1 ½

    10

    ½

    ¾

    1

    1

    1 ¼

    1 ½

    2

    16

    ½

    1

    1 ¼

    1 ½

    1 ½

    2

    2 ½

    25

    ¾

    1 ¼

    1 ½

    1 ½

    2

    2 ½

    2 ½

    35

    ¾

    1 ¼

    1 ½

    2

    2 ½

    2 ½

    2 ½

    50

    1

    1 ½

    2

    2

    2 ½

    3

    3

    70

    1 ¼

    2

    2

    2 ½

    2 ½

    3

    -

    95

    1 ¼

    2

    2 ½

    2 ½

    3

    -

    -

    120

    1 ½

    2 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    150

    1 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    -

    185

    1 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    -

    240

    2

    3

    3

    -

    -

    -

    -

    *)Tevi tip mediu sau usor, conform STAS 7656.

     

    ANEXA 12.6

    ALEGEREA DIAMETRULUI TEVILOR*) DIN OTEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALATII, IN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductelor in tub

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    Diametrul nominal (interior) al tubului [mm]

    1

    3/8

    3/8

    3/8

    3/8

    1/2

    1/2

    1/2

    1,5

    3/8

    3/8

    3/8

    ½

    ½

    ½

    ½

    2,5

    3/8

    3/8

    ½

    ½

    ¾

    ¾

    1

    4

    3/8

    ½

    ½

    ¾

    1

    1

    1 ¼

    6

    ¾

    ¾

    ¾

    ¾

    1

    1

    1 ½

    10

    ½

    ¾

    ¾

    1

    1

    1 ¼

    1 ½

    16

    ½

    1

    1 ¼

    1 ½

    1 ½

    2

    2

    25

    ¾

    1

    1 ¼

    1 ¼

    1 ½

    2

    2 ½

    35

    ¾

    1 ¼

    1 ½

    2

    2

    2

    2 ½

    50

    1

    1 ¼

    1 ½

    2

    2 ½

    3

    3

    70

    1

    1 ½

    2

    2 ½

    2 ½

    3

    -

    95

    1 ¼

    2

    2 ½

    2 ½

    3

    -

    -

    120

    1 ¼

    2 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    150

    1 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    -

    185

    1 ½

    2 ½

    3

    3

    -

    -

    -

    240

    2

    3

    -

    -

    -

    -

     

    *) Tevi tip mediu sau usor, conform STAS 7656. 

    ANEXA 12.7

    ALEGEREA DIAMETRULUI TEVILOR*) DIN OTEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALATII, IN CAZUL CABLURILOR

    Sectiunea nominala a conductorului [mm2]

    Numarul conductoarelor cablului

    2

    3

    4

    Diametrul nominal (interior) al tevii, toli

    1

    ¾

    ¾

    ¾

    1,5

    ¾

    ¾

    ¾

    2,5

    ¾

    1

    1

    4

    1

    1

    1

    6

    1

    1

    1

    10

    1

    1 ¼

    1 ¼

    16

    1 ¼

    1 ¼

    1 ½

    25

    1 ½

    1 ½

    2

    35

    1 ½

    1 ½

    2

    50

    2

    2

    2 ½

    70

    2

    2 ½

    2 ½

    95

    2 ½

    2 ½

    3

    120

    2 ½

    2 ½

    3

    150

    2 ½

    3

    3

    185

    3

    3

    -

    *)Tevi tip mediu sau usor, conform STAS 7656.

     

     

     

     

     

     

     

     

    ANEXA 12.8

    DIAMETRELE INTERIOARE Sl EXTERIOARE ALE TUBURILOR Sl TEVILOR FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE

    1

    Tub IPEY STAS 6990

    Diametrul interior mm

    9,7

    13,4

    -

    16.8

    -

    21,8

    28,1

    35,6

    45,2

    58,2

    -

    -

    -

    Diametrul exterior (nominal) mm

    12,0

    16,0

    -

    20,0

    -

    25,0

    32,0

    40,0

    50,0

    63,0

    -

    -

    -

    2

    Teava PVC tip 1 (PVC-U) STAS 6675

    Diametrul interior mm

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    46,4

    -

    59,4

    71,4

    86,4

    Diametrul exterior (nominal) mm

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    50,0

    -

    63,0

    75,0

    90

    3

    Tub PEL STAS 7933

    Diametrul interior (nominal) mm

    -

    12,7

    16,1

    17,9

    20,0

    -

    25,5

    34,2

    44,0

    51.0

    55,8

    -

    -

    Diametrul exterior mm

    -

    15,2

    18,6

    20,4

    22,3

    -

    28,3

    37,0

    47,0

    54,0

    59,3

    -

    -

    4

    Teava de otel sudata longitudinal pentru instalatii, tip mediu STAS 7656

    Diametrul interior (nominal) mm

    -

    3/8

    ½

    -

    -

    ¾

    1

    -

    2

    3

    Diametrul exterior mm

    -

    12,5

    16

    -

    -

    21,6

    27,2

    35,7

    41,8

    -

    53

    68,8

    79,8

    5

    Tub IPEY STAS 10709

    Diametrul interior mm

    -

    11,5

    14,3

    16,7

    19,5

    23

    29

    32

    36

    48

    60

    -

    -

    Diametrul exterior mm

    -

    15,5

    18,5

    21

    24

    28

    34

    38

    42

    54

    67

    -

    -

     

    ANEXA 13

    SARCINA ADMISIBILA LA POZARE IN PAMANT SI IN AER, CABLU CU UO/U = 0,6/1 kV 

     

    ANEXA 13 a

    SARCINA ADMISIBILA, POZAREA IN PAMANT, CABLU CU Uo/U = 0,6/1 kV

    Material izolant

    Hartie impregnata

    PVC

    XLPE

    Manta metalica

    Plumb

    Aluminiu

     

    Plumb

     

    Prescriptia VDE

    VDE 0255

    VDE 0271

    DIN 57265/V DE0265

    VDE 0272

    Temperatura de functionare admisa

    80o C

    70o C

    90o C

    Dispunerea

    6)

     

     

     

    6)

     

     

     

    4)

     

     

    6)

     

     

     

     

    6)

     

    4)

     

    6)

     

     

     

    Sectiunea nominala conductor din cupru [mm2]

    Sarcina admisibila [A]

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    17

    18

    1,5

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    40

    32

    26

    -

    -

    31

    27

    48

    30

    32

    39

    2,5

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    54

    42

    34

    -

    -

    41

    35

    63

    40

    43

    51

    4

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    70

    54

    44

    -

    -

    54

    46

    82

    52

    55

    66

    6

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    90

    68

    56

    -

    -

    68

    58

    103

    64

    68

    82

    10

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    122

    90

    75

    -

    -

    92

    78

    137

    86

    90

    109

    16

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    160

    116

    98

    107

    127

    121

    101

    177

    111

    115

    139

    25

    133

    147

    172

    135

    146

    169

    206

    -

    128

    137

    163

    153

    131

    229

    143

    149

    179

    35

    161

    175

    205

    167

    174

    200

    249

    -

    157

    165

    195

    187

    162

    275

    173

    178

    213

    50

    191

    207

    241

    192

    206

    234

    296

    -

    185

    195

    230

    222

    192

    327

    205

    211

    251

    70

    235

    256

    294

    237

    251

    282

    365

    -

    228

    239

    282

    272

    236

    402

    252

    259

    307

    95

    281

    303

    350

    284

    299

    331

    438

    -

    275

    287

    336

    328

    283

    482

    303

    310

    366

    120

    320

    345

    395

    324

    339

    367

    499

    -

    313

    326

    382

    375

    323

    550

    346

    352

    416

    150

    361

    387

    441

    364

    379

    402

    561

    -

    353

    366

    428

    419

    362

    618

    390

    396

    465

    185

    410

    437

    494

    411

    426

    443

    637

    -

    399

    414

    483

    475

    409

    701

    441

    449

    526

    240

    474

    507

    567

    475

    488

    488

    743

    -

    464

    481

    561

    550

    474

    819

    511

    521

    610

    300

    533

    571

    631

    533

    544

    529

    843

    -

    524

    542

    632

    -

    533

    931

    580

    587

    689

    400

    602

    654

    711

    603

    610

    571

    986

    -

    600

    624

    730

    -

    603

    1073

    663

    669

    788

    500

    -

    731

    781

    -

    665

    603

    1125

    -

    -

    698

    823

    -

    -

    1223

    -

    748

    889

    Sectiunea nominala conductor din aluminiu [mm2]

    Sarcina admisibila [A]

    25

    103

    -

    -

    104

    -

    -

    -

    -

    99

    -

    -

    -

    -

    177

    111

    -

    -

    35

    124

    135

    158

    125

    135

    155

    192

    -

    118

    127

    151

    -

    -

    212

    132

    137

    164

    50

    148

    161

    188

    149

    160

    184

    229

    -

    142

    151

    179

    -

    -

    253

    157

    163

    195

    70

    182

    197

    229

    184

    195

    222

    282

    -

    176

    186

    218

    -

    -

    311

    195

    201

    238

    95

    218

    236

    273

    221

    233

    263

    339

    -

    211

    223

    261

    -

    -

    374

    233

    240

    284

    120

    249

    268

    309

    252

    265

    294

    388

    -

    242

    254

    297

    -

    -

    427

    266

    274

    323

    150

    281

    301

    345

    283

    297

    325

    435

    -

    270

    285

    332

    -

    -

    479

    299

    308

    361

    185

    320

    341

    389

    322

    335

    361

    494

    -

    308

    323

    376

    -

    -

    543

    340

    350

    408

    240

    372

    398

    449

    373

    388

    406

    578

    -

    363

    378

    437

    -

    -

    637

    401

    408

    476

    300

    420

    449

    503

    421

    435

    446

    654

    -

    412

    427

    494

    -

    -

    721

    455

    462

    537

    400

    481

    520

    573

    483

    496

    491

    765

    -

    475

    496

    572

    -

    -

    832

    526

    531

    616

    500

    -

    587

    639

    -

    552

    529

    873

    -

    -

    562

    649

    -

    -

    949

    -

    601

    699

    Tabelele pentru f1 factorii de corectie f2

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    14

    19

    16/17

    18

    19

    16/17

    18

    19

    20

    19

    16/17

    18

    20

    19

    19

    19

    16/17

    18

    4) Incarcarea admisibila in curent continuu.

    6) Cabluri in curent trifazat.

    Pentru conditii de functionare normale si indicatii pentru conditii de functionare deosebite vezi PE 107/1995, tabelul A. 1.2.

     

    ANEXA 13 b

    SARCINA ADMISIBILA, POZAREA IN AER, CABLU CU Uo/U = 0,6/1 kV

    Material izolant

    Hartie impregnata

    PVC

    XLPE

    Manta metalica

    Plumb

    Aluminiu

     

    Plumb

     

    Prescriptia VDE

    VDE 0255

    VDE 0271

    DIN 57265/V DE0265

    VDE 0272

    Temperatura de functionare admisa

    80o C

    70o C

    90o C

    Dispunerea

    6)

     

     

     

    6)

     

     

     

    4)

     

     

    6)

     

     

     

     

    6)

     

    4)

     

    6)

     

     

     

    Sectiunea nominala conductor din cupru [mm2]

    Sarcina admisibila [A]

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    17

    18

    1,5

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    26

    20

    18,5

    20

    25

    20

    18,5

    32

    24

    25

    32

    2,5

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    35

    27

    25

    27

    34

    27

    25

    43

    32

    34

    42

    4

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    46

    37

    34

    37

    45

    37

    43

    57

    42

    44

    56

    6

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    58

    48

    43

    48

    57

    48

    43

    72

    53

    57

    71

    10

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    79

    66

    60

    66

    78

    66

    60

    99

    73

    77

    96

    16

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    105

    89

    80

    89

    103

    89

    80

    131

    96

    102

    128

    25

    114

    138

    167

    114

    136

    163

    140

    118

    106

    118

    137

    118

    106

    177

    130

    139

    173

    35

    140

    168

    203

    139

    166

    199

    174

    145

    131

    145

    169

    145

    131

    218

    160

    170

    212

    50

    169

    203

    246

    168

    200

    239

    212

    176

    159

    176

    206

    176

    159

    266

    195

    208

    258

    70

    212

    255

    310

    213

    251

    299

    269

    234

    202

    224

    261

    224

    302

    338

    247

    265

    328

    95

    259

    312

    378

    262

    306

    361

    331

    271

    244

    271

    321

    271

    244

    416

    305

    326

    404

    120

    299

    364

    439

    304

    354

    412

    386

    314

    282

    314

    374

    314

    282

    487

    355

    381

    471

    150

    343

    415

    500

    350

    403

    463

    442

    361

    324

    361

    428

    361

    324

    559

    407

    438

    541

    185

    397

    479

    575

    402

    462

    522

    511

    412

    371

    412

    494

    412

    371

    648

    469

    507

    626

    240

    467

    570

    678

    474

    545

    594

    612

    484

    436

    484

    590

    484

    436

    779

    551

    606

    749

    300

    533

    654

    772

    542

    619

    657

    707

    -

    481

    549

    678

    -

    492

    902

    638

    698

    864

    400

    611

    783

    912

    628

    726

    734

    359

    -

    560

    657

    817

    -

    563

    1270

    746

    816

    1018

    500

    -

    893

    1023

    -

    809

    786

    1000

    -

    -

    749

    946

    -

    -

    1246

    -

    933

    1173

    Sectiunea nominala conductor din aluminiu [mm2]

    Sarcina admisibila [A]

    25

    89

    -

    -

    88

    -

    -

    128

    91

    83

    -

    -

    -

    -

    137

    100

    -

    -

    35

    108

    130

    157

    107

    128

    154

    145

    113

    102

    113

    131

    -

    -

    168

    122

    131

    163

    50

    131

    157

    191

    130

    155

    186

    176

    138

    124

    138

    160

    -

    -

    206

    147

    161

    200

    70

    165

    198

    240

    166

    195

    234

    224

    174

    158

    174

    202

    -

    -

    262

    189

    205

    254

    95

    201

    243

    294

    203

    238

    284

    271

    210

    190

    210

    249

    -

    -

    323

    232

    253

    313

    120

    233

    283

    343

    237

    277

    328

    314

    274

    220

    244

    291

    -

    -

    377

    270

    297

    366

    150

    267

    323

    390

    272

    316

    370

    361

    281

    252

    281

    333

    -

    -

    433

    308

    341

    420

    185

    310

    374

    450

    314

    363

    421

    412

    320

    289

    320

    384

    -

    -

    502

    357

    395

    486

    240

    366

    447

    535

    372

    432

    489

    484

    378

    339

    378

    460

    -

    -

    605

    435

    475

    585

    300

    420

    515

    613

    428

    494

    548

    548

    -

    377

    433

    530

    -

    -

    699

    501

    548

    675

    400

    488

    623

    733

    503

    589

    627

    666

    -

    444

    523

    642

    -

    -

    830

    592

    647

    798

    500

    -

    718

    833

    -

    669

    687

    776

    -

    -

    603

    744

    -

    -

    966

    -

    749

    926

    Tabelele pentru f1 factorii de corectie f2

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    21

    23

    22

    22

    23

    22

    22

    23

    23

    23

    22

    22

    23

    23

    23

    23

    22

    22

    1) Pentru temperatura aerului.

    2) Pentru grupare.

    4) Sarcina admisibila in instalatii de curent continuu.

    5) Valori pană la 240 mm2 armonizate după CENELEC

    6) Cabluri in curent trifazat.

    Pentru conditii de functionare normale si indicatii pentru conditii de functionare deosebite vezi PE 107/1995, tabelul A. 1.3.

    [top]